De hram în parohia Vărşand

Multe biserici din Arhiepiscopia Aradului au ca hram sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, fapt care atestă deosebita evlavie pe care poporul credincios o are faţă de Preacurata Fecioară Maria. Între acestea şi biserica satului Vărşand, prima localitate românească la intrarea în ţară, venind. din Ungaria dinspre Gyiula.

Încă din anul 1755, pe vremea arhipăstoririi episcopului Sinesie Jivanovici, este menţionată aici o biserică de lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost înlocuită în anul 1835 cu actuala biserică de zid, dar hramul celei vechi a rămas.

Bucuria credincioşilor de aici la sărbătoarea hramului a fost amplificată de întrunirea preoţilor din Cercului pastoral-misionar Chişineu-Criş, care s-a desfăşurat aici. Cei 12 preoţi din parohiile din zonă, împreună cu C.diacon C.Condurache de la Catedrala ,,Sfânta Treime” din Arad, fiu al satului, s-au reunit sub coordonarea P.C.Pr. Liviu Savulov de la parohia Chişineu-Criş I şi au săvârşit, Sfânta Taină a Maslului, în prezenţa numeroşilor credincioşi. Importanţa hramului bisericii a fost subliniată în cuvântul de învăţătură rostit de P.C.Pr. C. Craveţ de la parohia Şepreuş, care a evidenţiat importanţa preacinstirii Maicii Domnului ocrotitoarea acestui sfânt locaş.

În încheierea Sfântului Maslu, P.C.Pr.paroh D.Dragoş a adus un cuvânt de mulţumire Bunului Dumnezeu, Maicii Domnului, colegilor preoţi şi tuturor credincioşilor.

La casa parohială s-a desfăşurat apoi întrunirea propriu-zisă a Cercului pastoral-misonar, la care P.C.Pr. T. Moţiu de la parohia Pilu a susţinut tema ,,Despre jertfă”. În expunerea sa, părintele s-a referit la jertfele Vechiului Testament, iar apoi a subliniat importanţa Jertfei de pe Golgota, mereu reactualizată pe masa Sfântului Altar. În contextul praznicului, părintele a evidenţiat şi jertfa Maicii Domnului, prin acceptarea Întrupării Fiului lui Dumnezeu în pântecele ei, arătând apoi că întreaga viaţă a Maicii Domnului a fost o viaţă de jertfă.

Drumul pelerinului

Cu prilejul praznicului Adormirii Maicii Domnului, în acest an, ca de fiecare dată, sute de pelerini şi-auîndreptat paşii spre Măn. Feredeu din protopopiatul Lipova, o ,, oază de lumină”, unde să se reculeagă, să-şi adune gândurile şi să se roage Maicii Domnului a mijloci rugăciunile lor la Dumnezeu. Încă de vineri au început să sosească pelerini din toate colţurile ţării şi de peste hotare, participând şi la sfintele slujbe săvârşite aici.

În ziua praznicului, 15 aug. 2010, credincioşii au participat la Sf. Liturghie în foişor, la altarul de vară din curtea mănăstirii, unde a slujit Pr. Stareţ Ilarion, arhimandritul mănăstirii, împreună cu un sobor de preoţi. Câteva zeci de credincioşi au ţinut să se spovedească şi să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele Domnului, nu înaintea copiilor prezenţi , împlinind porunca Mântuitorului ,,Lăsaţi copiii să vină la mine…”.

Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de către Pr. Gheorghe Moţ de la parohia Curtici şi de către Teodor Poneavă, preot pensionat. Pr. Moţ, în cuvântul său, a scos în evidenţă câteva lucruri legate de cultul Maicii Domnului , importanţa şi rolul Maicii Domnului în viaţa fiecărui creştin, iar Pr. Poneavă a abordat problema mântuirii noastre, cu referire directă la tânărul bogat din pericopa evanghelică care a întrebat :,,Ce să fac să dobândesc viaţa cea veşnică ?”.

După Sf. Liturghie, credincioşii au avut posibilitatea să participe la Taina Sf. Maslu, săvârşit de un sobor de preoţi, în curtea mănăstirii, răspunsurile liturgice fiind date de către un cor mixt din Şiria.

După un aşa festin liturgic pelerinii s-au ,,încărcat” spiritual, fiind mai proaspeţi şi încrezători şi totodatămai tari în credinţa că Maica Domnului îi va ocroti şi îi va apăra de orice lucru rău, mijlocind la Fiul său pentru ei.

Popas arhieresc la parohia Aradul Nou

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei a poposit, în seara zilei de 15 august a.c., la parohia Aradul- Nou din protopopiatul Arad. Evenimentul aşteptat de către enoriaşii parohiei şi de invitaţi a încheiat un itinerar istovitor. Acesta a început în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului cu săvîrşirea Vecerniei cu priveghere şi a continuat cu pelerinajul pe Drumul Crucii la mânăstirea Hodoş- Bodrog, iar apoi cu orele lungi de priveghere şi slujbele din noapte la mânăstirea Arad- Gai, urmate de slujirea Sfintei Liturghii de hram, din nou la mânăstirea Bodrog, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului şi de slujirea Vecerniei de hram, la parohia Firiteaz, protopopiatul Arad, Chiriarhul fost întâmpinat de către un ales sobor de preoţi şi de mulţimea enoriaşilor, la biserica parohială cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe din cartierul Aradul Nou.

După slujba Vecerniei a avut loc aici instalarea noului preot paroh Teodor Faur. Preacucernicia sa este totodată şi noul Consilier economic al Sfintei Arhiepiscopii a Aradului. În cadrul festivităţii de investire în noua misiune, la care au participat membrii Permanenţei Consiliului Eparhial, exarhul mânăstirilor din eparhia Devei, P.Cuv.Arhimandrit Visarion Neag, de asemenea prefectul Judeţului Arad şi alţi invitaţi, Preaonoratul Părinte dr. Nicu Breda, noul protopop al Aradului a înmânat părintelui Teodor Faur Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce, cheile bisericii, evidenţiind simbolismul acestora pentru cel căruia i se încredinţează şi a urat noului paroh îndelungată păstorire cu realizări multiple.

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei a adus un elogiu activităţii înaintaşilor celui nou numit, arătând că fiecare dintre aceştia a fost legat şi de Centrul eparhial, prin funcţiile pe care le-au deţinut şi prin activitatea depusă. De asemenea a făcut cunoscut faptul că decizia chiriarhală de promovare a părintelui Teodor Faur se motivează prin rezultatele meritorii pe care Preacucernicia Sa le-a obţinut ca preot paroh în municipiul Brad din jud. Hunedoara.

La rândul său, Preaonoratul Părinte Consilier Teodor Faur, noul paroh al parohiei Aradul Nou, cu vădită emoţie, a adus mulţumiri tuturor celor care l-au ajutat în împlinirea datoriei preoţeşti de-a lungulanilor de păstorire, în mod deosebit Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei, pentru promovare, făgăduind şi în continuare fiiască ascultare şi devotament.

Hramul mânăstirii Hodoş-Bodrog

Cea mai veche mânăstire din ţară atestată documentar (1177), mânăstirea Hodoş-Bodrog din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, are ca hram al bisericii vechi praznicul Adormirii Maicii Domnului. De secole credincioşii din câmpia Aradului şi mai de departe vin aici spre a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului adăpostită în sfântul locaş despre care legenda spune că a fost adusă de apele Mureşului. Şi tot de secole ierarhii Aradului au slujit aici de hram, spre bucuria sufletească a pelerinilor. Pelerinajul spre mânăstire de praznicul Adormirii Maicii Domnului începe cu câteva zile înainte. În ajun, după Vecernie are loc Drumul Crucii, după rânduiala ce se săvârşeşte la Ierusalim cu prilejul Adormirii Maicii Domnului. Pelerinajul pe Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoş-Bodrog s-a îndătinat după anul 1925, când opririle s-au făcut la cele 14 cruci amplasate în livada mănăstirii de la Bodrog, spre cimitirul lăcaşului. Începând din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, unde s-au amplasat cele 14 troiţe. În dreptul fiecăreia dintre troiţe se citesc pericope evanghelice, rugăciuni şi se cântă cântări adecvate popasului, se rostesc cuvinte de învăţătură. Procesiunea Drumul Crucii de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog durează aproximativ trei ore, iar credincioşii parcurg acest traseu lung de aproximativ 4 kilometri, alături de preoţi şi călugări, rugându-se împreună.

Mii de credincioşi din vestul ţării, din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Hunedoara şi Caraş-Severin şi români ortodocşi stabiliţi în Ungaria au refăcut, sâmbătă seara Drumul Crucii.

Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, s-a aflat şi în acest an, ca de fiecare dată, printre pelerinii la Drumul Crucii. Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit în preambulul procesiunii slujba Vecerniei cu Litie, în paraclisul de vară al mânăstirii, înconjurat de un sobor de preoţi, în prezenţa miilor de credincioşi. “Faptul că la sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului atât de multă lume vine la Bodrog e o dovadă de credinţă faţă de această mânăstire, cea mai veche din ţară cu viaţa monahală neîntreruptă. E dovada unui echilibru pe care biserica îl aduce în societate. E o chemare sufletească aparte, care i-a făcut pe toţi credincioşii să vină să-şi găsească linişte şi soluţii la problemele pe care le au, în tihna mănăstirii, la Maica Domnului, care este mai presus decât toţi sfinţii, şi căreia i se cuvine o cinstire aleasă”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

O parte dintre credincioşii au rămas la mănăstire toată noaptea şi au participat la slujbe.

În ziua praznicului Sfânta Liturghie a fost sărvârşită de către Înaltpreasfinţitul Timotei, înconjurat de un ales sobor de preoţi, în prezenţa unui număr impresionant de credincioşi.

 

Adormirea Maicii Domnului reflectată în imnele praznicului

De netăgăduit este faptul că praznicul Adormirii Maicii Dommului este cea mai mare sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu. Cunoaștem locul pe care îl ocupă Maica Domnului în istoria mântuirii şi în viaţa Bisericii. De ce această sărbătoare este atât de importantă, de ce Biserica îi acordă o atât de mare semnificaţie? Deoarece în această zi „Maica Vieţii”, cea care a născut trupeşte Viaţa lumii, se mută din viaţa aceasta stricăciosă la viaţa cea nestricăcioasă şi veşnică.

Dacă ne uităm atent la slujba din ziua praznicului, vedem înfăţişat pe larg evenimentul acesta, şi mai ales partea istorică a lui. Acest lucru urmărim în articolul de faţă, lăsând deoparte semnificaţiile teologice şi mistice ale praznicului. Însă înainte de a înfăţişa acest lucru trebuie să precizăm că toate informaţiile de natură istorică a acestui eveniment, imnografii l-au cules fie din Sfânta Tradiţie, fie din scrierile Sfinţilor Părinţi. Iată si o prezentare cronologică, potrivit imnografiei zilei de 15 august.

Când i s-a apropiat sfârşitul, Maica Domnului se afla în satul Ghetsimani: „…veseleşte-te Ghetsimani, a Născătoarei de Dumnezeu sfântă casă”( Stihira I de la Vecernia mare, Mineiul pe August, ziua 15). Aceaşi informaţie o găsim şi în Luminânda praznicului unde Maica Domnului, prin gura imnografului cheamă pe Apostoli să-i îngroape trupul: „Apostoli de la margini adunându-vă aicea, în satul Ghetsimani, îngropaţi trupul meu”( Luminânda din rânduiala Utreniei sărbătorii). Ucenicii Domnului erau răspândiţi la propovăduire, însă prin voia dumnezeiască au fost aduşi în chip neobişnuit în casa Maicii Domnului: „Cu voia cea dumnezeieşte stăpânitoare, de pretutindeni purtătorii de Dumnezeu Apostoli au fost ridicaţi pe nori şi aduşi pe sus” (Stihira pe 8 glasuri de la Slavă… Şi acum… din rânduiala Vecerniei mari). Se precizează şi numele celor mai importanţi Apostoli precum Iacov şi Petru: „Când te-ai dus, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, la Cel ce S-a născut din tine în chip de negrăit, fost-au de faţă Iacov, fratele lui Dumnezeu şi întâiul ierarh, şi Petru cel mai de cinste între Apostoli şi vârful cuvântătorilor de Dumnezeu…” (Stihira Stihoavnei de la Slavă… Şi acum… din rânduiala Vecerniei mari).

Scopul acestei minunate întruniri a Apostolilor, a fost acela de a îngropa cu cinstea cuvenită, trupul Maicii Domnului: „Preacinstita împreunare a înţelepţilor Apostoli s-a adunat în chip minunat să îngroape cu preamărire trupul tău cel preacurat, de Dumnezu Născătoare, prealăudată…” (Sedealna I din rânduiala Utreniei). Căci şi preacurata Fecioară avea fire muritoare ca una ce se născuse după legile firii şi se cădea deci, a primi odihnă: „Din coapse muritoare ieşind, curată, cu firea asemenea fiind, odihnă ai primit” (Cântarea a 2-a; Peasna I, al doilea rând de canoane din rânduiala Utreniei).

După ce preasfânta Fecioară şi-a pus „sufletul cel fără prihană în mâinile Fiului său” (Stihira IV de la Litie din rânduiala Vecerniei mari), adunarea Apostolior au dus să îngroape trupul ei „cel de viaţă începător şi de Hristos primitor” (Stihira pe 8 glasuri de la Slavă… Şi acum… din rânduiala Vecerniei mari). Împreună cu Apostolii s-au aflat şi mulţimile îngerilor, cântând împreună cu ei şi petrecând dumnezeiescul ei trup: „Cu aceia împreună au cântat şi mulţimile îngerilor, lăudând cu cinste mutarea ta” (Sedealna I din rânduiala Utreniei). Sau în alt loc găsim: „Petrecut-au cetele celor fără de trup în Sion dumnezeiescul tău trup cel ce mergea la cer” (Cântarea întâi, Peasna I, primul rând de canoane din rânduiala Utreniei).

În vreme ce convoiul s-a îndreptat spre locul mormântului, un evreu cuprins de furie, s-a repezit să răstoarne trupul Maicii Domnului de pe năsălie. Este vorba de mai marele preoţilor iudei, pe nume Atonie. Atunci s-a petrecut un lucru neobişnuit, în acea clipă îndrăzneţul a fost pedepsit, tăindu-i-se mâinile: „Apucat-a înainte judecata lui Dumnezeu aducând tăierea mâinilor batjocoritoare ale celui îndrăzneţ, păzind în slava dumnezeirii cinstea chivotului celui însufleţit, în care Cuvântul trup S-a făcut” (Cântarea a 3-a; Peasna I, al doilea rând de canoane din rânduiala Utreniei).

Fiind ferit de stricăciune, trupul Maicii Domnului nu a rămas în mormânt, ci a fost mutat la cer de către Hristos, Fiul ei. Astfel, moartea Născătoarei de Dumnezeu a fost „adormire fără de moarte” (Stihira Laudelor de la Slavă… Şi cum…, rânduiala Utreniei), o trecere de la cele vremelnice, la cele dumnezeieşti şi netrecătoare: „La viaţa cea pururea veşnică şi mai bună, moartea ta a fost trecere, curată, din cea vremelnică la cea dumnezeiască cu adevărat şi netrecătoare mutându-te, Preacurată, vezi întru veselie pe Fiul şi Domnul tău” (Cântarea a 2-a; Peasna IV, primul rând de canoane din rânduiala Utreniei).

Putem constata aşadar o expunere exactă şi amănunţită a acestui eveniment crucial din viaţa Maicii Domnului şi putem conchide în acelaşi timp profunda evlavie pe care Biserica o are faţă de Maica Domnului, evlavie exprimată magistral de imnografii Bisericii.

Sărbătoarea Schimbării la faţă a Mântuitorului, la Sfânta Mănăstire Hodoş-Bodrog

 

 

 

 

 

 

Ca în fiecare an postul Adormirii Maicii Domnului ne prilejuieşte un popas duhovnicesc, un moment de înălţare duhovnicească: praznicul Schimbării la faţă a Mântuitorului. Prăznuit pe data de 6 august, face parte din şirul sărbătorilor care ţin de misiunea împărătească a Mântuitorului. Evenimentul relatat de cei trei Evanghelişti sinoptici (Mt. 17, 1–8;Mc. 9, 2–8; Lc. 9, 28–36) dezvăluie profunde şi multiple înţelesuri duhovniceşti. Faptul în sine are loc cu patruzeci de zile înainte de Patimi, însa este prăznuit la data mai sus amintită, cu patruzeci de zile înainte de sărbătoare Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), sărbătoare care este socotită la fel ca şi Vinerea Mare.

Şi la străvechea Mănăstire Hodoş-Bodrog, praznicul a fost cinstit cum se cuvine, mai ales că paraclisul de iarna al sfintei mănăstiri are hramul Schimbarea la faţă şi mai ales că potrivit unei tradiţii mai vechi la această sărbătoare se organizau pelerinaje de către credincioşii din împrejurimi dornici de a se împărtăşi din darurile dumnezeieşti şi din binecuvântările Maicii Domnului. Desigur că pelerinajul acesta este legat de vremurile în care mănăstirea era printre puţinele vetre de spiritualitate de pe aceste meleaguri. Frumuseţea şi solemnitatea praznicului au fost sporite şi de prezenţa Înaltpreasfinţiei Sale Dr. Timotei Seviciu Arhiepiscopul Aradului care a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor alcătuit din Precuviosul Păr. Arhim. Nestor Iovan, stareţul sfintei mănăstiri, ieromonahii şi ierodiaconii din obştea mănăstirii, şi preoţii de la parohiile învecinate.

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat că sărbătoarea face legătura dintre Legea Veche şi Legea Nouă, pecetluită cu adeverirea învierii de obşte şi preamărirea celor care urmează învăţătura Mântuitorului. În continuarea cuvântului său, a făcut referire la luna lui August în care este sărbătorit acest praznic; lună care în calendarul roman era închinată împăratului Augustus. Aşadar şi sub acest semn profan începe să se lămurească taina praznicului de astăzi. În popor această luna se mai numeşte Gustar fiindcă gustăm din rodul viţei. Mântuitorul Însuşi a zis despre Sine: ,, Eu sunt viţa şi voi sunteţi mlădiţele’’ ; arhiereul la liturghie binecuvântând poporul rosteşte: ,, Doamne, Doamne, caută din cer şi vezi, şi cercetează via aceasta…’’; noi înşine ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele lui Hristos, ca şi garanţie a mântuirii noastre şi părtăşie la Liturghia Cerească. Referindu-se la pericopa apostolului: ,, …siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi temeinică chemarea voastră şi alegerea voastră…’’ (II Petru 1,10), evidenţiază părtăşia noastră la jertfa Mântuitorului ceea ce ne călăuzeşte către învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie.

Tot în cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte, a făcut referire la cuvântul Sfântului Apostol Pavel din Epistola I către Tesaloniceni: ,, Iar noi cei vii vom fi răpiţi în nori’’ şi la alt cuvânt al aceluiaşi Apostol care zice: ,, Nu toţi vom muri, însă toţi ne vom schimba’’ făcând legătura între schimbarea trupurilor de la sfârşitul veacurilor şi schimbarea la faţa a Mântuitorului, schimbare care arată slava chipului lui Dumnezeu în om care deşi stricat, prin cădere, este restaurat de Hristos. La această restaurare avem părtăşie prin Trupul şi Sângele Său; iar pentru adeverirea slavei de care ne putem împărtăşi, Mântuitorul realizează această minune asupra propriei Sale firi.

O altă idee subliniată în cuvântul de învăţătură este aceea că nu toţi pot pricepe această taină, dovadă că Mântuitorul alege trei dintre ucenici. Tot aceştia vor fi luaţi în noaptea Cinei celei de Taină, în grădina Gheţimani pentru a priveghea împreună cu Mântuitorul. Aici ei văd suferinţa umană în Hristos, însă sunt încredinţaţi de dumnezeirea Sa prin cele văzute pe Tabor.

Pentru a nu fi nălucire, această minune a schimbării la faţă, Mântuitorul aduce pe Moise şi pe Ilie. Pe Moise ca cel care a primit legea, iar pe Ilie ca cel care s-a înălţat cu trupul adeverind astfel posibilitatea îndumnezeirii trupului. Cuvântul de învăţătură a Înaltpreasfinţiei Sale, s-a încheiat cu îndemnul de a umbla în lumina taborică după cuvintele chinonicului: ,, Doamne, întru lumina feţei Tale vom umbla şi întru numele Tău ne vom bucura in veci’’. Aceeaşi lumină să pătrundă în sufletele noastre pentru a o putea răspândi în jurul nostru.

Frumuseţea slujbei a fost amplificată şi de hirotonia întru diacon a tânărului monah Iustin Popovici, doctor al Facultăţii de Teologie din Athena şi prin hirotesia în treapta de protosinghel a patru dintre cei mai vrednici ieromonahi din obştea mănăstirii.

Noua stemă a Arhiepiscopiei Aradului

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 7 iulie 2010, a luat în examinare adresa Arhiepiscopiei Aradului, nr. 150-C/2010, cuprinzând solicitarea de a se aproba proiectul de stemă a eparhiei.

Având în vedere că Arhiepiscopia Aradului a elaborat proiectul stemei eparhiale redând elemente caracteristice heraldicii bisericeşti şi cu semnificaţie istorică locală, cu următorul conţinut:

– Pe un scut central de culoare albastră este reprezentată Catedrala eparhială din municipiul Arad, prima Catedrală episcopală construită după 1989 în România, având în dreapta sus monograma lui Hristos iar în stânga sus monograma eparhiei (AA – Arhiepiscopia Aradului);

– În interiorul scutului, în dreapta şi în stânga Catedralei, sunt redate spice de grâu şi viţa de vie, iar în partea inferioară sunt redate două linii albastre ondulate, simbolizând cele două râuri care străbat Arhiepiscopia Aradului (Crişul Alb şi Mureşul);

– În partea inferioară a scutului este reprezentat un şirag de mătănii;

– Deasupra scutului se găsesc însemnele episcopale: mitra de culoare bordo poartă cele două medalioane cu Mântuitorul şi Maica Domnului, Crucea şi Cârja arhierească din aur, încrucişate;

– Omoforul arhieresc este redat stilizat, înconjurând pavilionul central;

– Lateral, în dreapta şi în stânga, susţinând scutul central, sunte redaţi doi lei, preluaţi din stema Principatului Transilvaniei;

Constatând că stema propusă de Arhiepiscopia Aradului întruneşte condiţiile pentru aprobare; în conformitate cu prevederile articolului 196 din Statutul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod aprobă proiectul de stemă a Arhiepiscopiei Aradului, îndrumând Centrul eparhial la punerea de acord a sigiliilor eparhiei, la Centrul eparhial, protopopiate, parohii şi mănăstiri cu elementele de conţinut şi dimensiunile stabilite de către Sfântul Sinod.

Centrul eparhial va proceda în cel mai scurt timp la revizuirea tuturor sigiliilor unităţilor bisericeşti din eparhie.

Hotărârea sinodală a fost transmisă Sfintei Arhiepiscopii a Aradului prin actul Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 858/ 2010.

Examen de capacitate preoţească în Arhiepiscopia Aradului

În conformitate cu Metodologia pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie de către personalul clerical, aprobată prin Hotărârea Sfântului Sinod al B.O.R. nr.1199/ 2008, (publicată pe site-ul Sfintei Patriarhii,www.patriarhia.ro şi pe cel al Arhiepiscopiei Aradului, www.episcopiaaradului.ro), Permanenţa Consiliului Eparhial, în şedinţa din data de 05 august a. c., a fixat data de vineri, 24 septembrie 2010, cu începere de la ora 9.00, pentru desfăşurarea Examenului de Capacitate preoţească, pentru candidaţii licenţiaţi în teologie şi absolvenţii cu atestat ai Seminarului Teologic, fii ai Arhiepiscopiei Aradului, care doresc să ocupe o parohie, în vederea hirotoniei,sau care sunt deja hirotoniţi dar nu s-au prezentat la examenul de capacitate preoţească până acum.

Examenul se se va desfăşura la Centrul eparhial şi va consta dintr-o probă scrisă şi examen oral, conform Regulamentului de numire şi transferare a clerului şi a Metodologiei elaborată de către Sf. Sinod al B. O. R.

Metodologia examenului de capacitate şi tematica examenului (Ghid practic pentru examenul de capacitate preoţească) se pot consulta pe site-ul Sfintei Arhiepiscopii a Aradului, (Sectorul Cultural, Documente Arhiepiscopie) sau la Centrul eparhial.

Înscrierea candidaţilor se face la Centrul eparhial în perioada 1-15 septembrie 2010, prin depunerea următoarelor acte într-un dosar cu şină:

– cerere adresată Chiriarhului- pe formular tip- http://episcopiaaradului.ro, (Sector Cultural, Documente arhiepiscopie);

– recomandarea preotului paroh , dată în numele Consiliului parohial;

– copia de pe Diploma de absolvire a Seminarului (Certificatul de atestare a competenţelor) şi de pe Diploma de Bacalaureat-pentru seminariştii fără Diplomă de Licenţă;

-copia de pe Diploma de Licenţiat în Teologie, specialitatea Teologie Pastorală şi de pe Foaia matricolă, pentru licenţiaţi (sau adeverinţa de absolvire (în locul Diplomei de Licenţă) pentru absolvenţii licenţiaţi din acest an) ;

– copii dupa actele de studii: master, doctorat si foile matricole;

– Curriculum Vitae – detalii cum se întocmeşte, vezi pe: vezi acelaşi site;

– declaraţie pe propria răspundere că nu are impedimente la hirotonie (de natură medicală, canonică, morală.), pe formular tip- vezi acelaşi site.

Fraţii împreună- Festival al românilor de pretutindeni la Covăsînţ

Prima ediţie a Festivalului de Tradiţii şi Cântece Patriotice ale Românilor de Pretutindeni, manifestare care încurajează păstrarea obiceiurilor moştenite de la strămoşi, s-a desfăşurat, duminică, 25 iulie 2010 în Tabăra ortodoxă de păstrare şi conservare a tradiţiilor româneşti, a parohiei Covăsînţ, protopopiatul Lipova din Arhiepiscopia Aradului.

Astfel, tineri, şi nu numai, care trăiesc în Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria, au fost protagoniştii unui spectacol plin de culoare, dar şi de emoţie. Au lăsat în suflete sentimental apartenenţei la aceaşi mamă, al dragostei frăţeşti şi au demonstrat că spiritul românesc este păstrat şi perpetuat şi în afara graniţelor ţării.

Invitaţii din străinătate au avut parte de un program divers, din care nu a lipsit o întâlnire cu Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, în cadrul unei vizite la mănăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul, vizitarea Catedralei arhiepiscopale Sfânta Treime din municipiul Arad, dar şi întâlnirile cu credincioşii parohiei Covăsînţ, prilej care toţi vorbitorii de limbă română să se cunoască, să-şi împărtăşească impresii, să lege prietenii.

Duminică,, în prima parte a zilei, oaspeţii de peste hotare au participat, alături de enoriaşi, la Sfânta Liturghie, oficiată la biserica ortodoxă din Covăsînţ, de părintele paroh Mihai Blaj, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

După-amiaza festivalul românilor de pretutindeni a debutat cu parada portului popular, formaţiile plecând în alai din faţa bisericii ortodoxe până la locul pregătit pentru spectacol, situate într-un peisaj mirific, la poalele dealurilor Podgoriei Aradului.

Participanţii au fost întâmpinaţi cu un cuvânt de bunvenit de către Întâistătătorul Arhiepiscopiei Aradului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei care a evidenţiat în primul rând folosul cultural şi spiritual al festivalului, prilej al cunoaşterii şi cultivării credinţei şi datinilor strămoşeşti şi a adresat felicitări şi cuvinte de mulţumire protagoniştilor acestei manifestaţii de aleasă trăire românească, în mod special preotului paroh Mihai Blaj.Organizatorii au primit cuvinte de laudă şi de la Preasfinţitul Siluan, episcopul ortodox al românilor din Ungaria. De asemenea părintele Ioan Armaş, secretar în cadrul Departamentului de relaţii externe al Patriarhiei Române a prezentat mesajul PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cuvinte de apreciere şi bun-venit au fost adresate şi de către oficialităţile judeţene şi locale, prezente le eveniment.

Pe scena festivalului au evoluat : formaţia de Dansuri Populare „Hora Horiţa” din Chişinău, formaţia de interpreţi din Timoc – Serbia, formaţia de dansuri Vidin – Bulgaria, ansamblul românilor din Gyula – Ungaria, formaţia Rapsozii Zărandului din Arad, condusă de Petrică Paşca, şi solistele Malvina Nagy şi Cornelia Căpraru Roman, formaţia de dansuri populare “Podgorenii” din Covăsinţ şi tânăra solistă din Covăsînţ, Roxana Suciu, corul de copii şi corul “Bunavestire” ale Bisericii Ortodoxe din Covăsînţ, formaţia de dansuri „Garofiţa” din  Şimand şi formaţia de dansatori din Bocsig. În amfiteatrul roman al Taberei de la Covăsînţ, formaţiile invitate au prezentat tradiţii ale românilor, dar şi cântece patriotice. Festivalul s-a încheiat cu o horă ţărănească, pe platoul din faţa scenei, la care au fost invitaţi să se prindă toţi participanţii, artişti şi spectatori.

“Acest festival a fost o întâlnire a românilor care s-au format pe teritoriul Daciei, un festival pentru cei de-o limbă şi de-o seamă cu noi. Am vrut să transmitem un mesaj de conştientizare a valorii noastre, un mesaj că trebuie să ştim tot ce înseamnă neamul românesc, cu credinşa lui, cu datinile lui, cu traiul fraţilor noştei de un neam, care trăiesc în alte ţări”, a declarat părintele Mihai Blaj, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării.

Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Parohiei Ortodoxe Covăsânţ, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Covăsânţ, în colaborare cu Patriarhia Română, Arhiepiscopia Aradului, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Arad, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România şi Fundaţia „Rapsozii Zărandului”.(Pr. Vasile Pop).