Un nou număr al revistei ,,Biserica şi Şcoala”

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a apărut publicaţia religioasă ,,Biserica şi Şcoala”, Anul XCIV (94),  nr. 3/ martie 2014.

Din cuprinsul revistei amintim următoarele articole: ,,Euharistia, taina iubirii universal – transfiguratoare a lui Hristos”, arhim. Teofan Mada; Călătoria către Paşti pe calea Triodului…”, pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu; ,,Perioada postului – timp prielnic pentru cateheză”, pr.lect.dr. Filip Albu; ,,Taina Spovedaniei – cale spre desăvârşire”, diac. Vlad Oneţ; ,,Sfânta Taină a Spovedaniei”, diac. Dan-Marius Braiţ; ,,Comunitatea de credinţă – perspective specifice contextului ortodox”, prof. drd. Marcel Tang; ,,Postul în viziunea Sfântului Ioan Hrisostom”, masterand Teodor-Gheorghe Zbîrcea;

Revista cuprinde şi -religioase din luna martie: Slujiri chiriarhale şi vizite pastorale; Activităţi educaţionale nenumărate aspecte din actualitatea eparhială cu cele mai importante evenimente cultural; Cercuri pastoral-misionare; Simpozioane şi conferinţe duhovniceşti; ,,Masa bucuriei”în pahohiile arădene etc., precum şi itinerarul chiriarhal al Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop dr. Timotei Seviciu.

Revista are 8 pagini şi poate fi cumpărată de la pangarul Catedralei Arhiepiscopale, de la Magazinul Diecezana, precum şi de la celelalte biserici şi mănăstiri din cuprinsul Eparhiei arădene.

Ultima actualizare (Duminică, 13 Aprilie 2014 20:47)

Omagierea Sfinţilor Martiri Brâncoveni la Liceul Pedagogic din Arad

Miercuri 9 aprilie 2014, în săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” la Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” din Arad a avut loc o activitate ştiinţifică de omagiere a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Activitatea s-a desfăşurat în sala festivă a liceului şi a avut ca partener, Seminarul Teologic Ortodox Român din Arad.

Manifestarea a debutat in jurul orei 10 prin cuvântul de salut adresat invitaţilor. A urmat expunerea referatelor, în Power Point, de către elevi ai Liceului Pedagogic şi ai Seminarului Teologic. Între expuneri s-a recitat două poezii, dedicate domnitorului Constantin Brâncoveanu, de către eleve ale Liceului Pedagogic. În finalul activităţii, un grup vocal de la Seminarul Teologic, au interpretat câteva cântări specifice Postului Mare, sub conducerea pr. prof. Tiberiu Ardelean.

La această activitate au participat elevi şi profesori din cadrul Liceului Pedagogic şi din cadrul Seminarului Teologic, de asemenea doi delegaţi din partea Arhiepiscopiei Aradului: Preacuviosul Părinte dr. Teofan Mada, vicar administrativ şi Preacuviosul Părinte dr. Iustin Popovici, consilier cultural şi directorul Seminarului Teologic Ortodox Român din Arad, preacucernicul pr. prof. Pompiliu Gavra.

 

Acţiunea s-a bucurat de un real interes ştiinţific şi cultural, înscriindu-se în şirul manifestărilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul a 300 de ani de la moartea lor martirică.

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 22:24)

Spiritualitatea românească evocată în cadrul Festivalului Filocalia, Arad

Festivalul Filocalia a consacrat sâmbătă seara, 5 aprilie 2014, o primă conferință publică ethosului românesc, propunând o temă foarte interesantă: „Duhovnicii de ieri și de astăzi”, având invitat pe Protosinghelul Dionisie Ignat, a precizat Arhim. Teofan Mada, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Aradului și Director Festival.

Invitatul a subliniat că demersul duhovnicilor este calea frumuseții interioare, ce exprimă pacea virtuților, mângâierea harului și uimirea în fața profunzimilor lui Dumnezeu. Un părinte agiorit a spus, cu ceva timp în urmă, că inima are intrări, dar nu și ieșiri. Atunci când porți în suflet pe cineva nu-l uiți niciodată. Este și cazul marilor duhovnici români: Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Arsenie Boca și Teofil Părăian. Părintele Dionisie a subliniat că acești Părinți au primit, fiecare în parte, experiența răstignirii, pentru că s-au împărtășit de taina Celui răstignit în viața lor și, astfel, au devenit persoane pascale. Calea lor a fost calea științei despre veșnicie. Au arătat ceea ce este și ce poate fi omul.

În continuare Părintele Dionisie a prezentat viața și particularitatea acestor mari duhovnici români. Paisie Olaru a fost un duhovnic cu o inimă de mamă, propovăduitor al  „unui colțișor de rai” pentru omul îndurerat. Deși spunea deseori că „scump este raiul”, nu îngrozea oamenii cu pedepsele raiului, pentru că Paisie le deschidea fereastra raiului, cu soare mult și flori înmiresmate.

Cleopa Ilie a fost un dar al lui Dumnezeu pentru poporul român, lumină pentru credința ortodoxă, înzestrat cu o vedere duhovnicească, tainică pentru inima omului, cu problemele și nevoile lui, purtându-l spre o mai multă comuniune cu Dumnezeu. Avva Cleopa a fost părintele duhovnic a toată România, un mare misionar și apologet al Ortodoxiei. Apărarea dreptei credințe a fost marea sa misiune duhovnicească, pe care a făptuit-o neîntrerupt din toamna anului 1964 până la finele anului 1998. A trăit în duhul marilor asceți și părinți, fiind un sfânt pe pământ, dar și în cer. Și el a fost un propovăduitor al raiului, expresia sa preferată fiind „mânca-v-ar raiul”.

Arsenie Boca a creat o mișcare spirituală de masă, unică în spațiul panortodox, care se continuă până astăzi. A trăit în duhul profeților, fiind căutat de mulțime de oameni care veneau la Arsenie, fascinați de revelația omului, care era revelația psihologului și a profetului. Teofil Părăian a fost numit „duhovnicul bucuriei” și al tinerilor, fiind un „hohot de lumină” pentru cei din jurul lui. Vorba sa „să-i fericești pe toți cei din jurul tău”, a fost pentru el însuși un mod de a trăi.

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 21:10)

Săptămână duhovnicească în parohia Cintei

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, în perioada 31 Martie – 6 Aprilie 2014 s-a desfăşurat în parohia Cintei, protopopiatul Arad, o săptămână duhovnicească statornicită, potrivit tradiţiei locului.

Tema generală a acestei săptămâni s-a încadrat contextului propus spre meditaţie duhovnicească de către Sfântul Sinod  asupra Tainei Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Euharistii, dar şi a cinstirii Sfinţilor Brâncoveni la 300 de ani de la martiriul lor (1714-2014).

Primul invitat al preotului şi al credincioşilor a fost Părintele Dionisie Ignat, duhovnicul Sfintei Mănăstiri Albac. În cuvântul de învăţătură s-a referit la paza gândurilor prin întoarcerea omului spre Dumnezeu având ca mijloc Sfânta Spovedanie şi unirea cu Hristos realizată prin Sfânta Euharistie. De asemenea, tematica propusă a fost exemplificată prin numeroase sfaturi duhovniceşti adresate credincioşilor de toate vârstele.

În cea de-a doua seară a săptămânii duhovniceşti Pr. Prof. Constantin Rus de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad a continuat seria meditaţiilor duhovniceşti supunând atenţiei aspectul smereniei şi al pocăinţei care propulsează credinciosul pe scara virtuţilor.

 

În cea de-a treia zi a săptămânii Pr. Prof. Codin Şimonca de la Seminarul Teologic Ortodox Arad s-a referit la însemnătatea Canonului celui Mare făcând referiri la Săptămâna Patimilor Mântuitorului. Cea de-a patra zi a săptămânii duhovniceşti l-a avut ca invitat pe Pr. Prof. Dacian Nan de la Seminarul Teologic Ortodox Arad care în tema ,,Pocăinţă şi conştiinţă” a arătat că omul după o cercetare amănunţită a laturii sale interioare este chemat la mărturisirea păcatelor în Taina Sfintei Spovedanii.

În a cincea zi a săptămânii la Denia Acatistului Bunei Vestiri Pr. Ciprian Ilica  de la parohia vecină Sintea Mică a exemplificat însemnătatea acestui Acatist şi a prezentat spre meditaţie aspecte practice ale atitudinii omului faţă de Sfânta Spovedanie.

În cea de-a şasea zi Preacuviosul Părinte Iustin Popovici, consilier cultural la Arhiepiscopia Aradului, a supus spre meditaţie duhovnicească aspectul legat de urcuşul pe treptele spiritualităţii creştine prin Scara raiului şi perseverenţa credincioşilor în starea de pocăinţă care transformă omul în latura sa interioară făcându-l să caute mântuirea sufletului.

Eveniment istoric la Parohia Arad-Șega II

În duminica a V-a a Postului Mare, preoții și credincioșii parohiei Arad-Șega II s-au bucurat de prezența și slujirea ÎPS Arhiepiscop dr. Timotei Seviciu, invitat fiind pentru sfințirea crucii celei mari de pe cupola centrală a Bisericii noi.

Acest eveniment a fost precedat de oficierea Sfintei Liturghii arhierești în biserica veche. Aici, ÎPS Sa a ținut un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit mesajul acestui popas duhovnicesc din post, amintind de Cuv. Maria Egipteanca și de Evanghelia zilei: „Cuv. Maria Egipteanca oferă prilejul observării puterii pe care o poate câștiga în urma unei pocăințe adevărate. De aici, prin duminica aceasta se face introducere în săptămâna Floriilor, a intrării Domnului în Ierusalim, Mântuitorul prevestind prin cele relatate de pericopa evanghelică, jertfa Sa. Roadele ei le primesc credincioșii prin Euharistie, de care trebuie să ne apropiem după adâncă cercetare prin spovedania în fața părintelui duhovnicesc, dacă se poate cât mai des, ca să nu lăsăm Liturghia fără de participarea noastră”.

Părintele Arhiepiscop a amintit celor prezenți că biserica nouă ce se construiește în parohie a fost, la un moment dat, proiectată ca viitoare catedrală a Aradului, ulterior fiind aleasă o altă locație, construcția de acum rămânând pentru acest cartier ca viitoare biserică parohială. „Mulțumim constructorului crucii, Domnul Lazăr, care datorită abilităților și seriozității sale a fost ales să facă lucrări asemănătoare în multe locuri, amintind aici de Mănăstirea Dobrești, ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel… Prin urmare, vă felicităm pe toți, preoți și credincioși, și rugăm pe Domnul Hristos să vă dea putere să continuați finalizarea, cât mai curând, a acestei zidiri materiale și duhovnicești care este biserica cu hramul Înălțarea Domnului”.

 

La finalul slujirii liturgice, ierarhul, preoții slujitori ai parohiei Gheorghe Iova, Teodor Baba și Filip Albu, împreună cu întreaga asistență din biserică au ieșit în fața locașului de cult unde a fost adusă, pe o remorcă, crucea cea nouă. După citirea rugăciunii speciale din Molitfelnic și sfințirea ei cu Agheasmă mare, Preotul Gheorghe Iova, parohul bisericii, a adresat un cuvânt de mulțumire ÎPS Timotei pentru faptul că a acceptat și a dat curs invitației făcute, arătând prin aceasta un semn de înaltă cinstire a jertfei pe care credincioșii parohiei Arad-Șega II au făcut-o și o continuă, prin zidirea acestui nou lăcaș de care au atâta nevoie: „Dacă efortul depus până acum poate fi înțeles ca o cruce a suferinței, iată că momentul istoric de față înseamnă o cruce a bucuriei prin care întrevedem frumusețea și emoția finalizării acestui edificiu sfânt și sfințitor, care se va împlinii cu binecuvântarea lui Dumnezeu și cu ajutorul credincioșilor. Această cruce, împreună cu elementele de susținere, măsoară în total 10 metri, fiind poleită cu aur, prin galvanizare. În continuare se va lucra și la celelalte șase cruci pentru celelalte cupole, programate să fie finalizate până în toamnă”. În încheiere, preacucernicia sa a mulțumit, de asemenea, constructorilor pentru efortul depus, amintind de evenimentul așezării cupolelor și crucii sfințite astăzi pentru una din zilele prielnice din cursul săptămânii ce a început.

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 21:27)

,,Viaţa Sf. Maria Egipteanca” în Parohia Caporal Alexa

În Duminica a V-a a Postului Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca, copii din Parohia Ortodoxă Caporal Alexa, Protopopiatul Arad, au desfășurat o activitate în cadrul Proiectului „Sfânta Euharistie – lumina vieții creștine”.

Coordonați de preotul paroh Gabriel C. Mariș, consilier social al Arhiepiscopiei Aradului, copii s-au întâlnit la Centrul Cultural „Sf. Ioan Rusul” al Parohiei, unde au discutat despre viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca și importanța pe care aceasta a dat-o Sfintei Euharistii.  Atenția copiilor a fost captată prin proiecția unui film cu viața cuvioasei. Copiii au putut identifica în film elementele deja cunoscute din predica de la Sfânta Litrughie dar au descoperit și alte idei foarte importante, cum ar fi ascultarea de părinți, cumințenia și puterea Sfintei Cruci, a postului și a rugăciunii.

Scopul programului a fost de a cultiva dragostea faţă de Biserică şi Liturghie, de a-i educa pe copii în sensul respectării valorilor tradiţionale şi a afirmării propriei identităţi religioase în contextul unei lumi seculare şi secularizante şi a diluării semnificative a identităţilor de orice fel într-un proces de globalizare alert şi derutant.

 

La final copiii au cântat câteva pricesne ale Postului Mare. Programul s-a încheiat în lumină și bucurie, cu o agapă creștinească

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 21:38)

Cântecul care te cheamă la rugăciune

Ne aflăm în perioada Sfântului Post al Paştilor, perioadă în care sufletul creştinesc  este chemat a fi mai aproape de Mântuitorul Iisus Hristos.

Acestei chemari îi răspundem prin rugăciune sporită, prin prezenţa noastră la Sfintele Liturghii şi slujbe în Sfânta Biserică, prin post, milostenii, dar şi prin diferite obiceiuri tradiţionale ale acestei perioade, cum ar fi Bătutul Toacei. Bătutul toacei este o adevarată artă presupunând multă măiestrie şi pricepere şi totodată păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşesti.

În cadrul parteneriatului dintre Biserica Ortodoxă Gurahonţ şi Liceul  ,,Ioan Buteanu”, în fiecare an, în această perioadă, în parohia Gurahonţ, în cadrul programului catehetic ,,Hristos împărtăşit copiiilor” se desfăşoară concursul de bătut toaca cu premii de Sfintele Paşti ,,Cântecul care te cheamă la rugăciune”. Anul acesta în data de 08 aprilie 2014 între orele 09 – 11:00 a avut loc ce-a de-a şasea ediţie a concursului, care s-a desfăşurat în curtea Sfintei Biserici, în faţa unui numeros public format din elevi si părinţi. Au participat, înscriindu-se ca şi concurenţi 54 de elevi din clasele V-VIII de la Liceul ,,Ioan Buteanu” Gurahonţ; Şcoala generală Almaş; Şcoala Generală Dieci.

 

Juriul a fost format din: Preot iconom stavrofor Moţ Crăciun-Dorel, doamna primar Moţica Ana Lenuţa, d-na director adj. prof. Cuţ Maria, profesoara de religie Muţ Ana, profesoara de muzică Brînda Nicoleta, profesoara Păsărica Rodica. Au fost acordate: premiul I: Muţ Maria clasa a VII-a; premiul II: Todea Alexandru clasa a V-a ; premiul III:  Kubelac Eric clasa a V-a de la Liceul Gurahonţ şi 3 menţiuni elevilor Drăgan Anişoara clasa a VII-a Liceul Gurahonţ; Creţa Marinel clasa a-VII-a Liceul Gurahonţ; Urdaş Denis clasa a V-a Liceul Gurahonţ. De asemenea, fiecare concurent a primit o diplomă şi un cadou din partea Bisericii Ortodoxe Gurahonţ. Aşa s-a încheiat şi această ediţie care a dus mult bucurie în sufletele tinere ale elevilor, care prin trăirea lor religioasă duc mai departe obiceiurile şi tradiţiile noastre străbune si totodată arată că vor fi credincioşi de nădejde ai Bisericii noastre Ortodoxe.

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 21:49)

OSPĂŢUL ÎMPĂRĂŢIEI CERURILOR- PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI- 2014

OSPĂŢUL ÎMPĂRĂŢIEI CERURILOR

PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI

TIMOTEI

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL EPARHIEI ARADULUI

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini, binecuvântare, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos

Cinstiţi credincioşi şi credincioase,

HRISTOS A ÎNVIAT!

Astăzi e o zi mare de prăznuire, nu a unui praznic doar, ci a Praznicelor, cum zicem după cântarea bisericească[1]. În legătură cu alte sărbători are și o pregătire deosebită. Toată perioada Triodului, una din cele trei ale anului bisericesc, cu o durată de zece săptămâni, cuprinzând și Sfântul și Marele Post, și care s-a încheiat în ajunul Paștilor, a fost una de nevoință pentru dobândirea bucuriei de acum. Mai mult încă, am simțit mereu măreția sărbătorii așteptate să o ajungem. Participarea la atmosfera cuprinzătoare a slujbelor sfinte se încununează cu aceea a comuniunii întregii obști ortodoxe, așa cum din vremea apostolică se făcea prin mesele iubirii sau agape[2] spre pecetluirea virtuților câștigate pentru apropierea de Dumnezeu și întreaga creație care prin harul Său pururea se înnoiește. În această realitate sărbătorim mereu Învierea și fiecare duminică este un prilej de împărtășire din cele arătate. Mesele creștine urmăreau și oglindeau realizarea concretă a comuniunii sfinte împlinite cu precădere prin Sfânta Liturghie, cu săvârșirea Sfintei Euharistii, adică de mulțumire, pentru împreuna mărturisire a darului sfânt mântuitor pentru toți cei care se împărtășeau. În lumea veche, mesele sub toate formele, adică cele obișnuite de amiază și seara, apoi la boteze, nunți și înmormântări sau comemorări, aniversări, petreceri cu diferite prilejuri, strângeau pe cei apropiați din familii sau obștii spre a împărtăși tristețea sau bucuria și, totodată, a adopta cele de cuviință pentru viața de toate zilele, spre folosul tuturor. Praznicele erau însoțite de astfel de ospețe, numire legată de oaspeți, care la rândul lor, aduceau după bunăvoință partea ce se cuvenea, pusă în comun spre împlinirea unei tradiții de omenie. Mai mult ca la alte praznice, acum la încheierea postului și ca început al rodirii pământului, se binecuvântau prinoasele de carne, brânză, ouă, poame și altele după slujba Învierii, toate simbolizând ospățul ce întrece semnificația materială, arătând pe cea spirituală. În vechime, la diferite comunități omenești mesele primeau și un caracter sacrificial, jertfele de animale sau din lumea vegetală înlocuind pe cele umane și care reprezentau răscumpărarea vieții însăși din stricăciune pentru nemurire. Consumarea integrală sau parțială a jertfei nutrea convingerea dobândirii însușirilor acesteia, spre câștigarea unor virtuți care să asigure desăvârșirea.[3] Aspectul spiritual având întâietatea, s-a impus mereu. Din istoria biblică, jertfa mielului pascal este grăitoare pentru ce a însemnat eliberarea poporului din robia vrăjmașului văzut și nevăzut.[4] Adevărata răsplătire a virtuții își are icoana în șederea ”la masă cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob în împărăția cerurilor.”[5] Este și aceea a ospățului ceresc.

 

Iubiţi fraţi şi surori în Hristos Domnul,

 

Privind acum prin prisma celor arătate viața Domnului nostru Iisus Hristos, înțelegem că pentru a apropia de lucrarea mântuitoare cât mai mulți sinceri năzuitori, Însuși a luat parte la mese în casele fariseilor și vameșilor și, desigur, a multor altora, de fiecare dată făcând ca în locul hranei materiale să fie preferată cea spirituală, după dreptarul cumpătării[6]. A adus în pilde rostul ospețelor ca prefigurare a ospățului Împărăției. Așa se tâlcuiește și  parabola nunții fiului de împărat, a omului care a făcut cină,[7] cu învățătura desprinsă din următorul text evanghelic: ”Când faci un ospăț, cheamă pe săraci, pe neputincioși, pe șchiopi, pe orbi. Și fericit vei fi că nu pot să-ți răsplătească. Căci ți se va răsplăti la învierea drepților. Și auzind acestea, unul dintre cei ce ședeau la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în Împărăția lui Dumnezeu”[8]. Mântuitorul Însuși a lăsat testamentul întregii Sale misiuni la Cina cea de Taină, instituind Taina Jertfei pentru lume, luând pâinea și vinul, zicând: ”Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; … și acest pahar este Legea cea nouă întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi…”[9]. Odată cu slăvita Sa înviere, ca dovadă că Iisus Hristos, ”ieri și azi și în veci este același” – după cuvântul apostolului[10], a luat masa înconjurat de ucenicii îngrijorați, în foișorul Cinei dinaintea jertfirii, apoi în cămara de la Emaus și pe țărmul Mării Tiberiadei,[11] făcându-se  cunoscut la frângerea pâinii. Așa vor face de-a lungul secolelor și în același fel toți cei ce trăiesc realitatea prin harul Sfântului Duh, în ”Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp și temelie a adevărului”[12]. Nu se înregistrează doar un memorial simbolic, ci realitatea vie a Bisericii, de la începutul ei până în veacul ce va să fie, cum mărturisim în Crezul Ortodoxiei. Dacă Domnul este prezent precum s-a făgăduit și acolo unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Său, cu atât mai mult e unde toți sunt în jurul mesei Sfintei Euharistii, adică a mulțumirii pentru ”slava cea mare”, cum cântă slujba de la Răsăritul Soarelui Celui de Sus și Neapus[13]. Psalmistul întregește cadrul prin stihurile: ”Fiii tăi, ca niște vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale. Iată, așa se va binecuvânta omul cel ce se teme de Domnul… Gustați și vedeți că e bun Domnul; fericit bărbatul care nădăjduiește în El”[14]. Imnul ales al slujbei din Paresimi lămurește cele arătate astfel: ”Din ospățul Stăpânului și din masa cea nemuritoare, veniți credincioșilor la loc înalt, cu gânduri înalte să ne îndulcim, pe Cuvântul Cel preaînalt din cuvântul Lui cunoscându-L, pe care Îl slăvim”; sau altul: ”Zis-a ucenicilor Cuvântul, în taină învățându-i: mergeți în loc înalt, unde gândul se întărește, de gătiți Paștile prin cuvântul adevărului cel fără de aluat și întărirea harului să o măriți”[15]. De adaos, ca lămurire la toate cele arătate și imnul slujbei de praznic: ”Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru Care ne întărim”[16]. În contextul de referință, unul dintre Sfinții Bisericii întreabă, dând și răspunsul: ”Și ce este ospățul? Împărăția cerurilor pe care a pregătit-o celor invitați, potrivit hotărârii Lui de la întemeierea lumii”[17]. Același precizează: ”Și mâncând atotneprihănitul Lui trup, adică dumnezeieștile Taine, ne facem cu adevărat în chip deplin contrupești și înrudiți cu El, cum spune și dumnezeiescul Pavel: Suntem os din oasele Lui și carne din carnea Lui; sau iarăși: Din plinătatea dumnezeirii Lui toți am luat și har peste har. Ajunși astfel ne facem asemenea după har iubitorului de oameni Dumnezeu și Stăpânului nostru, restabiliți și reînnoiți cu sufletul; și suntem făcuți nestricăcioși și ca înviați din morți. Căci văzându-L pe Cel ce a binevoit să se facă asemenea nouă și fiind văzuți de El, ne-am învrednicit să ne facem asemenea Lui așa cum se întâmplă cu cineva care vede de departe fața prietenului și vorbește cu el și i se adresează și aude glasul lui”[18]. În tâlcuirea celor spuse, Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: ”Privind mereu la Hristos și Hristos privind mereu la el și aflându-se într-o convorbire continuă, omul devine tot mai asemenea lui Hristos, căci imită chipul Lui, își însușește modul Lui de a fi și de a gândi. Iar prin aceasta i se transmite omului puterea spirituală însăși a lui Hristos”[19]. Pentru această împlinire este de trebuință neîncetată strădanie în despovarea de patimi, păcate sau greșeli și alte rele asemenea lor. Cercetarea amănunțittă a cugetului cu voință hotărâtă de îndreptare și pășire pe calea binelui e potrivită a se face sub purtarea de grijă a preotului duhovnic, după rânduiala Bisericii prin Taina Spovedaniei sau Mărturisirii. Fără harul lui Dumnezeu, încredințarea despre iertarea dorită nu e cu putință, oricâtă îmbunătățire sufletească ar fi dobândit cineva. Dezlegarea păcatelor și curăția sufletească prin Mărturisire deschide ușa spre Sfânta Împărtășanie sau Ospățul Stăpânului.

Dreptmăritori creştini şi creştine,

De sărbătoarea Sfintelor Paști credincioșii găsesc și prilejul arătării grijii față de Sfintele Taine la care s-a făcut trimitere. Ori, se știe că fiecare duminică  reamintind Ziua Învierii, recomandă ca aceeași grijă să fie dovedită mereu. Anul în curs, ca Omagial Euharistic (Spovedanie şi Împărtăşanie) în Patriarhia Română, dă putința stăruirii în aceasta. În plus și ca an comemorativ al Sfinților Brâncoveni, amintind jertfa lor, îmbie  gândul că exemplul pe care aceasta îl dă este luat din cea de pe Golgota, spre a avea răsplata biruința în Hristos Cel Înviat. Ea se înscrie în istoria Bisericii ca o contribuție semnificativă a Ortodoxiei românești atât la unitatea creștinilor, cât și a lumii. În continuarea gândului, de subliniat că, la începutul Postului, anume între 6 – 9 martie, acest an, la Patriarhia Ecumenică din Fanar, s-a ținut Sinaxa Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la care a participat și delegația română, în frunte cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, scopul urmărit fiind pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Locul desfășurării este cel al vechiului Constantinopol, unde acum trei sute de ani s-a întâmplat și martiriul Sfântului Voievod Constantin cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei  și sfetnicul Ianache. Spre cinstea lor au dat exemplu de jertfelnicie pentru Biserică şi Patrie. În toate sfintele locaşuri, Sfânta masă sau prestolul  reprezintă altarul pe care se aduce mereu jertfa Crucii, odinioară sângeroasă, iar acum nesângeroasă, pentru toate căderile omenești spre ridicarea și moștenirea Împărăției cerești. Împrejurul ei, ca la o slujire îngerească, sfințiții slujitori primesc Sfânta Împărtășanie, dându-o apoi şi credincioșilor înaintea ușilor centrale ale iconostasului, ce închipuiesc pe cele ale cerului. Acum toată suflarea ia aminte la îndemnul dumnezeieștii Liturghii: ”Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să vă apropiați” şi ca o adeverire a participării la realitatea Tainei  la chinonicul: ”Trupul lui Hristos primiți și din izvorul cel fără de moarte gustați, Aliluia,” neuitându-se nici versul psalmistului ”Mărturisiți-vă Dumnezeului ceresc; că în veac este mila Lui”[20]. Cuvântul de învăţătură tradiţional al Sfântului Ioan Gură de Aur pentru praznicul de azi îndeamnă: “Gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat împărăţia cea de obşte…” Așa se dobândește chezășia, că veacul de acum se deschide spre veșnicie, credincioșii cu adâncă smerenie rostind rugăciunea: ”O, Paștile cele mari și preasfințite Hristoase! O, Înțelepciunea și Cuvântul și Puterea lui Dumnezeu. Dă-ne nouă să ne împărtășim cu Tine, mai adevărat, în ziua cea neînserată a Împărăției Tale”[21]. Dorind unii altora tot binele de slăvite sărbători, toți fiii duhovnicești se înfăţişează la ospățul Împărăției Cerești în haina sufletului luminată de lumina Celui ce cu adevărat a înviat și Căruia se cuvine mărirea cu Tatăl și Sfântul Duh în veci. Amin.

 

Al vostru, către Domnul rugător și de tot binele doritor,

 

TIMOTEI

A R H I E P I S C O P

 

ÎNSEMNARE: Această Pastorală cu nr. 1000 / 2014, având titlul „OSPĂȚUL ÎMPĂRĂȚIEI CERURILOR” se va citi în fiecare biserică parohială sau mănăstirească la Sfânta Liturghie din prima zi, iar în filii a doua zi de Paşti.

 


[1] Canonul Învierii, Cânt. 8, Irmos;

[2] Pr. Prof. Dr. I. Rămureanu, M. Șesan, T. Bodogae, Istoria Bisericească Universală, București, 1987, vol. I, pp. 225 ș.urm.;

[3] Diac. E. Vasilescu, Istoria Religiilor, București, 1975, p. 57 ș. urm.;

[4] Cf. Facerea, 4, 3 -4; Ieșirea, 12, 3 ș.urm.;

[5] Matei, 8, 11;

[6] Cf. Luca, 5, 29; 7, 36;

[7] Matei, 22, 1 – 14; Luca, 14, 16 – 24;

[8] Luca, 14, 12 – 15;

[9] Luca, 22, 19 – 20,

[10] Evrei, 13, 8;

[11] Luca, 24, 13 – 43; Ioan, 21, 1 – 13;

[12] I Tim, 3, 15;

[13] Doxologia Utreniei, Troparul Crăciunului, Prohodul Domnului, Starea II, 3, Icosul Utreniei Învierii;

[14] Psalm 127, 3 – 4; 33, 8;

[15] Canonul de la Denia de Miercuri seara, Săptămâna Mare, Cântarea a 9-a, Irmos, şi stihira 1;

[16] Canonul Învierii, Cânt. 3, Irmos;

[17] Cf. Rom. 8, 28, Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 1, cap. 11, la L. Petcu și G. Herea, Lumina din inimi, Iași, 2003, p. 838;

[18] Efes. 5, 30; Ioan 1, 16; Col. 2, 9; la Idem, cuv. 3, la o.c., p. 497;

[19] Idem, Ibidem;

[20] Psalm 135, 1;

[21] Canonul Învierii, cânt. 9, stihira 2;

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 22:31)

,,Şcoala Altfel” la Biserica din Gurahonţ

În cadrul programului catehetic „Hristos împărtăşit copiiilor”  şi prin parteneriatul existent între Biserica Ortodoxă Gurahonţ şi Liceul  ,,Ioan Buteanu”, la iniţiativa cadrelor didactice, clasele I-IV, aflându-se în săptămâna ,,Şcoala Altfel” au participat în data de 09 aprilie 2014, în biserica parohială ,,Buna Vestire” la o dezbatere pe tema: ,,Delicvenţa juvenilă ca păcat înaintea lui Dumnezeu” tratată de preotul paroh Dorel-Crăciun Moţ.

Având în vedere faptul că ne aflăm în ,,Anul omagial euharistic al (Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” tema tratată cuprinde şi pregătirea tinerelor vlăstare ale Bisericii (elevii), pentru spovedanie şi fapte bune, gândindu-ne la perioada în care ne aflăm a Sfântului Post şi la implicaţiile ce le vizează tema extinsă în comunitate şi în viaţa personală, spunea părintele paroh.

Delicvenţa juvenilă este o realitate dureroasă a zilelor noastre, care din nefericire, în ultimii ani cunoaşte o semnificativă creştere, dar şi o diversificare din punct de vedere al tipurilor de păcate şi încălcări a normelor morale, care de multe ori se constituie în infracţiuni, conturându-se astfel o adevărată dramă socială.

Păcatul şi delicenţa juvenilă în rândul minorilor apare în orice mediu social, chiar şi într-unul superior din punct de vedere etic iar factorii care le determină sunt multiplii: ereditate, cadrul familial, mediul de contact, sărăcia, inegalitatea socială şi factorii de ordin psihologic.

 

Pentru rezolvarea acestei grave probleme trei instituţii sunt chemate să-şi îngemâneze eforturile în această luptă: familia, biserica şi şcoala. Cultivarea în sufletul, mintea şi inima copiiilor a dragostei faţă de Dumnezeu, a iubirii aproapelui şi a respectului şi seriozităţii faţă de actul de învăţare, sunt lucruri ce trebuiesc transpuse de cele trei instituţii în ce priveşte formarea tinerelor vlăstare.

În cadrul temei au fost prezentate exemple a unor elevi din diferite locuri care au păcătuit încălcând legea iar pe urmă au cunoscut rigorile legii prin pedeapsa primită. De asemenea, au fost prezentaţi şi elevi care prin seriozitatea lor şi prin comportamentul moral se constituie în exemple demne de urmat.

Mântuitorul a spus ,,Lăsaţi copiii să vină la Mine”, iar prezenţa voastră astăzi şi totdeauna în biserică, dragi elevi, este o împlinire a acestui îndemn iar faptul că suntem în apropierea Sfintelor Paşti, presupune şi pregătirea şi primenirea sufletească ce o veţi realiza prin Sfânta Spovedanie, primindu-l apoi în Sfânta Împărtăşanie pe Mântuitorul Iisus Hristos, a încheiat părintele.

Ultima actualizare (Miercuri, 09 Aprilie 2014 22:12)