Înaltpreasfinţitul Timotei a binecuvântat deschiderea ediţiei a XVII-a a Școlii de Vară Francofone de la Arad

La Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad se desfăşoară în perioada 4-9 iulie a.c. ediţia a XVII-a a Şcolii de vară francofone “Jean Montreuil”, cu participare internaţională, care reuneşte la Arad profesori, cercetători şi studenţi interesaţi de domeniul patologiei, farmacologiei şi biotehnologiei molecular.

Deschiderea festivă a avut loc în prezenţa conducerii Universităţii, a profesorilor şi cursanţilor, având ca invitat de onoare pe Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului. Înaltpreasfinţia Sa a fost însoţit de părintele dr.Vasile Pop, consilier cultural şi de părintele Simion Mladin, secretar eparhial. Festivitatea a fost precedată de dezvelirea şi sfinţirea unei plăci commemorative în memoria iniţiatorului Şcolii de vară, profesorul Jean Montreuil de la Universitatea din Lille, Franţa, ilustru om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din Franţa, membru de onoare al Academiei Române, trecut la cele veşnice în urmă cu un an, la Arad.

În alocuţiunea rostită, Înaltpreasfinţia Sa a evocat ataşamentul profesorului J. Montreuil faţă de valorile ortodoxiei şi ale spiritualităţii româneşti. De asemenea, în cadrul festivităţii de deschidere a Şcolii de vară, desfăşurată în Aula Magna a Universităţii, binecuvântând strădaniile profesorilor şi cursanţilor, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop a subliniat importanţa legăturii între ştiinţă şi credinţă, în mod deosebit între ştiinţele vieţii: biologia, botanica,  medicina şi cercetarea acestora de către oameni pătrunşi de credinţa în Dumnezeu, cum a fost şi profesorul Jean Montreuil.

În duminica a patra după Rusalii, în localitatea arădeană Covăsînţ, s-a desfăşurat a doua ediţie a Festivalului Românilor de Pretutindeni, manifestare care s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop dr. Timotei Seviciu. Dimineaţa toţi invitaţii au participat la Liturghia Arhierească oficiată la biserica ortodoxă de către Înaltpreasfinţitul dr. Timotei Arhiepiscopul Aradului, PS Siluan Episcopul Românilor din Ungaria, Pr. Ioan Armaşi secretarul cancelariei sectorului comunităţii externe al Patriarhiei Române, precum şi preoţi din Serbia, Albania, Ungaria, alături de părintele Mihai Blaj, preotul paroh de la Covăsînţ. În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Timotei a subliniat faptul că graniţele fizice dintre state nu mai sunt o barieră pentru cei care provin dintr-un singur popor şi că întodeuna credinţa şi tradiţiile populare i-au unit pe români, indiferent de zonele unde locuiesc.De la ora 16:30 grupurile de români, îmbrăcaţi în costume populare au plecat în alai din faţa bisericii Tabăra Ortodoxă de Păstrare şi Conservare a Tradiţiilor Româneşti din Parohia Covăsînţ. De la ora 17, pe scenă au urcat formaţii folclorice ale românilor din: Timoc – Serbia, Timocul de Est – Bulgaria, Bălţi – Moldova, Cernăuţi – Ucraina, Gyula – Ungaria şi Korcea – Albania. Mesajul din partea Preafericitului Patriarh Daniel a fost rostit de către preot Ioan Armaşi, consilier patriarhal, care a subliniat faptul că pentru câteva ore, Covăsînţul a devenit „Capitala Românilor de Pretutindeni”. Părintele Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului din cadrul Episcopiei Daciei Ripensis a dorit să sublinieze importanţa unor astfel de manifestări, prin care românii atât din interiorul graniţelor ţării, cât şi cei din afară să se cunoască mai bine între ei, iar prin rugăciune comună să poată să treacă mai uşor peste vicisitudinile şi opreliştile la care sunt supuşi atât din punct de vedere cultural, dar mai ales spiritual. Invitaţi speciali la acest spectacol au fost: Ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne, solişti: pr. Marius Ciprian Pop, Steliana Sima, Cornelia şi Lupu Rednic, Ionuţ Sidău, precum şi Orchestra Rapsozii Zarandului din Arad condusă de taragotistul Petrică Paşca. Scopul acestei manifestări îl constituie în primul rând cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti, iar în al doilea rând întâlnirile dintre grupurile de români nativi din diferite regiuni locuite de românii din diaspora. Toate aceste evenimente au fost înregistrate video pentru a le putea prezenta copiilor şi tinerilor familiilor româneşti din diaspora, care vor fi invitaţi la Tabăra de Păstrare şi Conservare a Tradiţiilor Romaneşti pentru a cunoaşte adevăratul folclor românesc, şi pentru a învăţa tradiţiile propriului lor popor care acum sunt în pericol de a se pierde în ţinuturile locuite de ei. Vrem ca în acest fel să creăm o „capsulă a timpului” în care să se păstreze şi transmită în viitor datinile, cântecele, portul popular şi tradiţiile românilor ortodocşi din interiorul şi din afara ţării.

În zilele de 4 şi 5 iulie 2011 s-a desfăşurat examenul de licenţă pentru absolvenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. În urma susţinerii probelor de specialitate, precum şi a lucrărilor de licenţă elaborate, rezultatele finale au conturat următorul tablou statistic: pentru specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, cei 35 absolvenţi au obţinut media generală de licenţă 9.05; pentru specializarea Teologie Ortodoxă Didactică, cei 7 absolvenţi au obţinut media generală de licenţă 7.60; iar pentru cei 14 absolvenţi de la specializarea Teologie Ortodoxă Socială media generală de licenţă a fost 9.24.

La sfârşitul examinării, licenţiaţii teologi arădeni au depus jurământul în capela Facultăţii, cu hramul „Cuv. Maxim Mărturisitorul şi Sf. M. Mc. Mina”, în prezenţa Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop dr. Timotei Seviciu, chiriarhul locului. Acesta le-a adresat câteva cuvinte, prin care a scos în evidenţă noul lor statut în faţa credincioşilor Bisericii, aspect care implică o mare responsabilitate din partea acestora.

PC Părinte Decan şi Preşedinte al Comisiei de Licenţă, Pr. Prof. dr. Ioan Tulcan, a mulţumit Înaltpreasfinţiei Sale pentru frumoasele îndemnuri, arătând în cuvântul său că: „acum începe pentru voi teologia după teologie, adică aplicarea cunoştinţelor dobândite, în urma studiului şi efortului duhovnicesc, în viaţa practică”, invitându-i să păstreze şi în continuare un viu interes pentru studiu şi lectura teologică, pentru a fi mereu pregătiţi să de răspunsul cel bun şi mărturia cea adevărată în faţa oricăror provocări care se ridică la adresa Bisericii şi a credinţei ei, această permanentă conexiune cu teologia fiind garanţia unei adecvări reale la nevoile prezente şi viitoare cu care se confruntă Trupul lui Hristos – Biserica. Tocmai de aceea a şi fost lansată invitaţia de a continua studiul teologic, pe o treaptă superioară, accesând la cursurile de masterat în teologie, organizate de Facultatea de Teologie din Arad, felicitându-i, la final, pe toţi, pentru rezultatele obţinute de-a lungul anilor, precum şi la examenul de licenţă.

 

COMEMORAREA PROTOPOPULUI ŞTEFAN LUNGU (1898 – 1991)

Duminică, 3 iulie, după slujba Vecerniei, credincioşii parohiei Şilindia, protopopiatul Ineu, din cadrul Arhiepiscopiei Aradului au participat la comemorarea vrednicului de amintire, părintele Ştefan Lungu protopop al Buteniului şi paroh în Şilindia, la îmlpinirea a două decenii de la trecerea sa la cele veşnice. Momentul comemorativ a fost onorat de prezenţa Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei, însoţit de pr. dr. Vasile Pop şi pr. Teodor Faur, consilieri la Centrul Eparhial, de preoţii Marian Ciucur de la parohia Buteni, Mircea Oală, de la parohia Şicula şi Aurel Doca din parohia Şilindia.

Chipul părintelui protopopul Ştefan Lungu a fost evocat în cadrul slujbei de parastas de către preotul paroh Aurel Doca. Figură renumită între personalităţile clericale de pe Valea Crişului din prima jumătate a secolului al XX-lea, părintele Lungu este cunoscut ca erudit şi de înaltă ţinută morală în plan social, un înflăcărat apărător al ortodoxie în plan misionar, un bun organizator în plan administrativ şi un păstor devotat în plan pastoral. S-a născut în data de 11 aprilie 1898 în localitatea Jidoava (Jud. Caraş Severin), fiind al şaptelea copil a lui Ioachim şi Stanca Lungu. Şcoala primară a făcut-o la Timişoara iar cursurile liceale la Timişoara şi Braşov. După terminarea liceului a urmat Academia Teologică din Caransebeş, apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Cluj. În anul 1918 pe când avea 20 de ani participă la Marea Unire Naţională de la Alba Iulia. În anul 1920 s-a căsătorit cu tânăra Lucreţia Borza, fiica preotului din localitatea Camna (Jud. Arad). În anul 1921 a fost hirotonit pe seama parohiei Şilindia pe care a păstorit-o până în februarie 1931. În data de 18 decembrie 1930, preotul Ştefan Lungu din Şilindia a fost ales protopop al Butenilor. Instalarea noului protopop a avut loc în data de 15 februarie 1931, în prezenţa protopopului Ioan Georgea în calitate de reprezentant al episcopului Grigorie Comşa (1925-1935).

În demnitatea de protopop a desfăşurat o bogată activitate timp de 18 ani, după care revine ca preot în parohia Şilindia în anul 1949, datorită regimului comunist, pastorind până în anul 1976 când a ieşit la pensie, după o activitate de 55 de ani depusă în ogorul Domnului.

În data de 5 iunie 1991, la frumoasa vârstă de 93 de ani, a trecut la Domnul fiind prohodit de un numeros sobor de preoţi în frunte cu Preasfinţitul Timotei, episcopul Aradului. A fost înmormântat în cimitirul parohial din Şilindia. Paralel cu funcţia de protopop a mai îndeplinit diferite servicii la Centrul eparhial, fiind misionar, consilier bisericesc şi deputat eparhial. În timpul vieţii a reuşit să-şi formeze o bogată bibliotecă, care după moartea sa a fost donată la mănăstirea Hodoş-Bodrog.

Pe plan editorial de la părintele protopop Ştefan Lungu a scris două cărţi publicate în anii 1926 şi 1929 având ca titlu -”Posturile şi însemnătatea lor” şi respectiv -„Fericirea tineretului şi Societatea” precum şi mai multe articole, studii şi predici publicate în revistele „Biserica şi Şcoala” din Arad, „Biserica Bănăţeană” şi „Mitropolia Banatului” din Timişoara.

În cadrul parohiei Şilindia a păstorit în mod exemplar vreme de 37 de ani fiind prezent în toate activităţile parohiale. Împreună cu credincioşii parohiei a avut realizări marcante pe plan administrativ- economic, cultural şi social: reparaţii interioare şi exterioare la locaşul de cult, colecte pentru sprijinirea familiilor sărace. Între anii 1970-1973 a contractat pe zugravul Toma Condrea pentru a picta biserica parohială, lucrări sfinţite în anul 1973 de episcopul Visarion Aştileanu. După anul 1980 a început lucrările de construcţie la casa parohială din localitate deşi părintele protopop era deja în pensie. În timpul păstoririi parohiei cât şi după ce a ieşit la pensie în comunitatea parohială nu a putut pătrunde elementul neoprotest şi sectar.

În cuvântul adresat celor prezenţi în finalul sărbătorii, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei a arătat importanţa şi profunzimea învăţăturilor Mântuitorului din evanghelia Duminicii a III-a după Rusalii, Duminica Providenţei Divine, a cuvintelor apostolului zilei, din epistola paulină către Romani. De asmenea a evidenţiat contribuţia părintelui Ştefan Lungu la propăşirea vieţii bisericeşti, culturale şi sociale, alături de alte personalităţi clericale ale vremii. Aceşti preoţi, protopopi, dascăli de teologie sau ierarhi arădeni au marcat veacul cu faptele lor, cu personalitatea lor. Fie din modestia lor, sau din insuficientă cercetare istorică, multe dintre strădaniile acestora sunt încă necunoscute. Este important ca noi, cei de astăzi, să nu lăsăm ca uitarea să se aştearnă peste memoria lor. Evocarea acestora este o datorie morală pe care suntem chemaţi să o împlinim. Chiriarhul a lăudat iniţiativa preotului şi credincioşilor din Şilindia de a- l comemora pe părintele protopop Ştefan Lungu.

Datorită viruţilor sale protopopul Ştefan Lungu va rămâne în amintirea şi rugăciunile celor pe care i-a păstorit, ca model vrednic de urmat, ca exemplu de jertfelnicie pentru apraopele dar şi ca vrednic păstor pentru credincioşii parohiei pe care i-a slujit şi i-a iubit cu timp şi fără timp.

Târnosire de biserică în Arhiepiscopia Aradului – sărbătoare la Vasile Goldiş

Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, a oficiat duminică 3 iulie, slujba de târnosire a Bisericii cu hramurile: ,,Pogorârea Duhului Sfânt” şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din parohia Vasile Goldiş, Protopopiatul Ineu.

Parohia, cunoscută în părţile Ineului cu denumirile vechi, Mocirla sau Lunca Teuz, poartă, în prezent, numele marelui om politic Vasile Goldiş, istoric, publicist, militant pentru unirea tuturor românilor şi membru în Marele Sfat Naţional care a înfăptuit Unirea, ministru al Culturii, membru de onoare al Academiei Române.

În a treia duminică după Rusalii sau după Pogorârea Duhului Sfânt, Înalt Preasfinţia Sa a poposit în această parohie şi a fost întâmpinat de preacucernicul părinte protopop al Ineului,  Nica Moise, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, precum şi de un număr mare de credincioşi din parohie şi din împrejurimi.  În cuvântul de întâmpinare, părintele protopop a arătat importanţa venirii arhipăstorului în mijlocul turmei duhovniceşti.

În cuvântul de învăţătură din cadrul Sfintei Liturghii, Înalt Prea Sfinţia Sa a evidenţiat importanţa unui astfel de eveniment în viaţa unei biserici, punându-l în legătură cu Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, ziua întemeierii Bisericii, care este implicit şi hramul Bisericii nou târnosită, precum şi cu duminica în care ne-am aflat, arătând că omul trebuie mai întâi să caute Împărăţia lui Dumnezeu, iar apoi toate cele necesare acestei vieţi i se vor adăuga.  Înalt Preasfinţitul Timotei a subliniat apoi, importanţa Bisericii pentru întreaga obşte creştină, precum şi grija permanentă pe care credincioşii trebuie să o arate faţă de sfântul locaş de închinare, loc sfinţit, îndemnându-i totodată să se poarte întotdeauna aici cu respect, evlavie şi bună-cuviinţă.

Biserica, în formă de navă, a fost constuită între anii 1990-1998 pe fundaţie de beton, zidită din cărămidă şi acoperită cu tablă. Exteriorul şi interiorul este tencuit cu var şi ciment. Pictura a fost executată în perioada 1996-1998 în tehnica fresco. Iconostasul şi strănile sunt din lemn de tei şi vopsite în vopsea de ulei.

După săvârşirea dumnezeieştii Liturghii, parintele paroh, Pavel Purice a adresat cuvinte de mulţumire Înalt Preasfinţiei Sale, preoţilor prezenţi, tuturor ctitorilor Sfântului lăcaş, oficialităţilor prezente, cât şi tuturor credincioşilor prezenţi. Toţi credincioşii prezenţi la Sfânta Liturghie au avut posibilitatea să se închine înaintea Sfintei Mese târnosite, eveniment unic pentru comunitatea parohială.

O nouă consfătuire a preoţilor din cercul pastoral – misionar Arad I

În data de 30 iunie 2011, Parohia Ortodoxă Română de pe strada 6 Vânători din oraşul Arad, a fost gazdă a întâlnirii lunare a preoţilor din Cercul pastoral – misionar Arad I, la  care slujeşte PC Pr. paroh Gheorghe Pop.

Programul a început cu rostirea rugăciunii şi cu invocarea binecuvântării pentru buna desfăşurare a consfătuirii. Apoi, PC Pr. Prof. dr. Ioan Tulcan, coordonatorul cercului, a salutat şi a mulţumit confraţilor preoţi prezenţi pentru interesul arătat faţă de aceste întrevederi ce se desfăşoară cu binecuvântarea ÎPS Arhiepiscop dr. Timotei Seviciu. De asemenea, mulţumirile se adresează şi gazdei care a organizat această sesiune a cercului pastoral.

Apoi, PC Părinte Gheorghe Pop a trecut la susţinerea unei prelegeri intitulate Taina Botezului şi importanţa  numelui dat la botez. Aprecierea finală a referentului a arătat că „numele de botez ne exprimă şi ne defineşte personalitatea ca pe un întreg armonios, în cadrul şi specificul spiritualităţii poporului român. Chiar dacă acest nume nu are legătura cu familia sau sfinţii proximi zilei de naştere, el trebui să fie cunoscut de calendarul ortodox”.

După această prezentare a urmat o incitantă dezbatere. Din acestea s-au degajat câteva recomandări. În primul rând, aceea că este extrem de necesară o catehizaţie mai concretă a credincioşilor privitoare la alegerea numelor copiilor lor. S-a propus, de asemenea, ca să se transmită oficiilor de stare civilă o notă prin care acestea să sprijine Biserica în demersul amintit mai sus.

Următoarea întrunire s-a fixat pentru data de 29 septembrie, la Parohia Arad-Gai.

Cerc misionar-pastoral la Buteni

SFINŢII ROMÂNI – ROADELE LUCRĂRII SFINŢITOARE A SFÂNTULUI DUH ASUPRA POPORULUI ROMÂN, astfel s-a numit tema consfătuirii preoţilor aparţinători Cercului misionar Buteni, condus din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Timotei, de preacucernicul părinte Ciucur Marinică. Întâlnirea a avut loc în Parohia Ortodoxă Paulian, în data de 26 iunie 2011, a doua Duminică după marele Praznic al Pogorârii Sfântului Duh, când Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe toţi sfinţii români, cunoscuţi şi necunoscuţi.

După ce s-a săvârşit sfânta slujbă a Vecerniei, preacucernicul preot Ciucur Marinică a ţinut un folositor cuvânt de învăţătură, arătând cât de binecuvântat este poporul român între celelalte popoare ale pământului, prin aceste roade vrednice ale lucrării sfinţitoare a Duhului Sfânt, care sunt sfinţii români. De asemenea, a dat ca pildă de trăire şi împlinire a legii româneşti strămoşeşti câţiva sfinţi din panteonul românesc: dreptcredinciosul Oprea Miclăuş, Sfântul Ioan – Iacob Hozevitul, domnitorul Constantin Brâncoveanu, etc.

După slujba Vecerniei, referatul cu tema amintită mai sus, a fost susţinut de către preotul – gazdă, preacucernicul părinte Traian Pui. În susţinerea referatului, părintele a arătat că „cel mai mare număr de sfinţi naţionali l-au dat neomartirii, adică martirii mai noi, care au pătimit pentru credinţa lor din diverse pricini.”

Ortodoxia românească a avut încă din sec. XVII-XVIII, un însemnat contingent de neomartiri şi mărturisitori de origine ardeleană, care au suferit şi au murit apărându-şi credinţa strămoşească. La glasurile autorizate din rândul credincioşilor, ale clericilor şi ale teologilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a început canonizarea sfinţilor de origine românească în anul 1950, când, la 28 februarie, s-a hotărât introducerea Sfinţilor Ioan Valahul, Ioan de la Râşca, Iosif cel Nou de la Partoş, Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara, Oprea Nicolae şi Calinic de la Cernica.

Tot de la această dată s-a generalizat cinstirea, în toată Biserica, a unor sfinţi mai vechi, de origine străină, ale căror moaşte au fost aduse şi se păstrează întregi în ţara noastră (Sfânta Filofteia, Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Cuviosul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Paraschiva, Cuviosul Dimitrie cel Nou, la care se adaugă mucenicii Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos.

În urma studierii vieţii şi faptelor altor personalităţi religioase venerabile din trecutul nostru bisericesc, în 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod a canonizat următorii sfinţi români, instituind în a doua Duminică după Rusalii, „Duminica Sfinţilor Români”: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, Sfinţii mucenici şi mărturisitori preoţi Moise Măcinic din Sibiel şi Ioan din Galeş, Sfântul cuvios Daniel Sihastru, Sfântul cuvios Gherman din Dobrogea, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, Sfântul ierarh Ghelasie de la Râmeţ, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi, dreptcredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Sfântul cuvios Ioan-Iacob Hozevitul, Sfânta cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfinţii martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.

În primii ani după 2000, Biserica Ortodoxă Română a înfăptuit alte 13 canonizări, pentru ca în martie 2008 să fie proclamaţi sfinţi alti 9 mărturisitori şi trăitori în credinţa strămoşească. Ultima canonizare a avut loc nu de mult timp la Sfânta Mânăstire Lainici, aflată în defileul Jiului, Sfântul Irodion primind această cunună a desăvârşirii creştine”.

Au participat la întâlnire preoţii Ciucur Marinică (Buteni), Popa Mihail (Sebiş II), Veselie Nistor (Chisindia), Stan Stănel (Cuied), Botea Alexandru (Prunişor), Petcuţ Flavius (Cărand), Radeş Mihai (Revetiş) şi Traian Pui (Paulian). La sfârşit cu toţii au luat parte la o îmbelşugată agapă frăţească. Următoarea întâlnire a preoţilor din acest cerc pastoral – misionar va avea loc în luna iulie, în Parohia Păiuşeni.

Lansare de carte bisericească la Arad

În ziua de Miercuri 22 iunie a. c. în  sala festivă a Consiliului Judeţean Arad, a avut loc lansarea cărţii: Protopop dr. Gheorghe Ciuhandu, (1875-1947), Editura Arhiepiscopiei Aradului, Arad, 2011, scrisă de renumitul cărturar arădean preot dr. Pavel Vesa.

Acest moment cultural de excepţie a fost prezentat de prof dr. Peter Hugel, directorul Complexului Muzeal Arad iar la lansare au vorbit Înaltpreasfinţia Sa dr Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Aradului precum şi lect. univ. dr. Florin Dobrei de la Univesrsitatea de Vest din Timişoara.

Înaltpreasfinţia Sa dr. Timotei Seviciu prin discursul susţinut într-un  mod elegant şi în acelaşi timp bine documentat a scos în evidenţă importanţa unei astfel de lucrări ce prezintă una din personalităţile cultural teologice arădene, din prima parte a secolului XX, şi care a luptat pentru unitatea naţională, este vorba de protopopul dr. Gheorghe Ciuhandu. De asemena  ÎPS dr. Timotei Seviciu a subliniat faptul că  părintele dr. Pavel Vesa ”este de mult preocupat pentru această lucrare şi de câţiva ani s-a străduit să o de-a spre lumina tiparului, …socotesc că a făcut un act de dreptate prin apariţia acestui volum”, a încheiat Înaltpreasfinţia Sa dr. Timotei Seviciu.

Într-un mod academic diac. lect. univ. dr. Florin Dobrei a prezentat viaţa şi activitatea cultural-teologică a protopopului dr Gheorghe Ciuhandu care din tinereţe a avut înclinaţii atât spre viaţa teologică cât şi cea culturală.

Gheorghe Ciuhandu se naşte într-o familie de preoţi de seamă ai Beiuşului, chiar în ziua când Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, la 23 aprilie 1875.

După absolvirea cursurilor teologice il găsim în anul 1898-1899 învăţător la scoală şi cântăreţ bisericesc la parohia Căbeşti, jud Bihor, iar un an mai târziu, 1899-1900, ajunge profesor la şcoala din Şiria.

Toată viaţa sa a fost urmărit de gândul că trebuie să lase ceva în urmă, iubind istoria bisericească, a colaborat cu multe personalităţi culturale.

În anul 1900 Episcopul Aradului Iosif I. Goldiş îl duce ca practicant la Consistoriul Eparhial, de aici putem vorbi de întrarea tânărului teolog Gheorghe Ciuhandu, în viaţa publică şi în viaţa bisericească. Tot în acest an la recomandarea episcopului, Gheorghe Ciuhandu îşi continuă studiile la Facultatea de Teologie din Cernăuţi pe o perioadă de doi ani. Reîntors la Arad din 1902 tânărul teolog Gheorghe Ciuhandu, la insistenţele directorului Roman Ciorogariu, a fost instituit profesor suplinitor şi prefect al Institutului teologic-pedagogic din Arad, funcţionând la catedra de Istorie bisericească.

După unele neînţelegeri ce se ivesc, se retrage la Roşia, iar în 1904 se hotărăşte să meargă la şcoala doctorală de la Cernăuţi, sunţinându-şi teza în anul 1905 cu titlul Ritul răsăritean pe teritoriul ungar.

Reîntors la Arad în anul 1906 este ales în Consitoriu, sigur de aici urmează o serie de neînţelegeri principiale cu unele persoane, însă el îşi dedică viaţa bisericii şi neamului, să nu uităm că a fost unul din mari militanţi de la 1 decembrie 1918. În 1910 îl găsim pe părintele dr. Gheorghe Ciuhandu candidând la scaunul de protopop la Chişineu Criş şi la 10/23 octombrie în cadrul Liturghiei arhiereşti săvârşită de Episcopul Ioan. I. Papp este hirotesit protopop, funcţie pe care o refuză în favoarea serviciului la Consistoriul eparhial.

Din anul 1921 până în 1939 îl găsim consilier cultural în cadrul Episcopiei Aradului.

Protopopul dr. Gheorghe Ciuhandu a fost şi un om de cultură, un om cu deosebite calităţi istorice, teologice şi culturale, semnând în decursul vieţii sale numeroase studii, articole, în diferitele reviste şi ziare. A depus o prestigioasă activitate şi în ceea ce priveşte arhivele Episcopiei Aradului, salvând multe documente de la deteriorare. Acest erudit cărturar, spre sfârşitul vieţii, avea o bibliotecă ce însuma peste 10 000 de volume, manuscrise şi cărţi vechi româneşti. Printele Ilarion Virgil Felea, după moartea părintelui Gheorghe Ciugandu, dorea cu orice preţ ca biblioteca acestuia să intre în posesia Academiei Teologice, însă aceasta a avut din păcate altă soartă.

Părintele Gheorghe Cuhandu, după o suferinţă ce a durat mai multă vreme, trece la Domnul în anul 1947 în ziua de 29 aprilie, la vârsta de 72 de ani. O asemenea personalitate culturală a vieţii bisericeşti merită prezentată într-un astfel de volum în care găsim nu doar date inedite despre viaţa sa, ci, prin grija şi munca titanică pe care a depus-o păritele Pavel Vesa, descoperim şi documente şi corespodenţa părintelui Ciuhandu, care dacă nu ar fi fost adunată în acest volum, cu siguranţă nu ar fi văzut lumina tiparului.

În final părintele Pavel Vesa a mulţumit tuturor participanţilor la acest eveniment şi şi-a exprimat dornţa ca în lunile următoare să poate trimite la tipar alte lucrări ce vizează istoria eparhiei noastre.

Încheiem având convingerea că la acastă seară culturală s-a vorbit despre un cărturar contemporan (pr. dr. Pavel Vesa), care a scris despre un cărturar din trecut (protopop dr. Gheorghe Ciuhandu).

 

Ziua Drapelului Naţional al României

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform Legii, această zi este marcată de către Biserică, autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor ceremonii religioase precum şi prin programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator, consacrate istoriei patriei.

În dimineaţa zilei de 26 iunie 2011, la Catedrala Arhiepiscopală din Arad, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a participat la ceremonialul de sfinţire şi predare al Drapelului. În prezenţa oficialităţilor locale, Ierarhul a predat Drapelul reprezentanţilor Garnizoanei din Arad, spre a fi arborat cu mare cinste. Manifestările au continuat în faţa Primăriei din Arad, pentru a evoca Tricolorul ca simbol al libertăţii şi unităţii naţionale.

Cinstirea Drapelului naţional este o datorie patriotică şi motivaţia reprezentării onorabile a ţării cu diferite prilejuri din partea cetăţenilor români.

Zi de praznic în filia Vălani, parohia Ciunteşti

Vineri, 24 iunie 2011, biserica din filia Vălani aparţinătoare parohiei Ciunteşti, protopopiatul Ineu, din cadrul Arhiepiscopiei Aradului şi-a sărbătorit ocrotitorul. Sărbătoarea a început  în ajun cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de preotul paroh, Adrian Zaha. Credincioşii, cu suflet mare şi curat, cu emoţie duhovnicească au aşteptat ziua praznicului cu multă bucurie.

În ziua praznicului s-a savarsit slujba Utreniei, urmată de Sfânta Liturghie săvarşită în sobor. Au participat la împreună slujire P.C. Ieromonah Visarion de la Schitul Tamand şi preotul Marian Oarcea de la Parohia Iercoşeni, spre bucuria credincioşilor din parohie, dar şi a celor din împrejurimi care au venit să se roage si să se bucure împreună cu credincioşii localnici.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de părintele Marian Oarcea care a arătat importanţa Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi misiunea sa sfântă în iconomia mântuirii neamului omenesc.

La sfârşitul  Sfintei Liturghii au fost binecuvântate ofrandele aduse de către credincioşi întru cinstea şi pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul.

La finalul slujbei preotul paroh a oferit preoţilor slujitori câte o icoană cu praznicul zilei.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă a bucuriei duhovniceşti.