Parohia Comlăuş

Parohia „Înălțarea Domnului” Comlăuș

Preot paroh: Ioan Vand

tel: 0749.822230

Preot slujitor: Lucian Ștefănuț

tel: 0745.541299

ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE. [PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC, MONUMENTUL EROILOR] Oraşul Sântana e aşezat în vestul ţării între 46 şi 47 grade latitudine nordică şi 21 şi 22 grade longitudine estică. Socotind cu aproximaţie coordonatele comunei ar fi cam 46 grade şi 20 min. latitudine nordică şi 21 grade şi 25 min. longitudine estică întinzându-se de la nord la sud pe distanţa de 13.850 m, şi de la vest la est pe distanţa de 9 km.Tot referitor la problemele geografice spunem că începând din anul 1950 comunei Sântana i s-a lipit Comlăuşul şi de atunci se numesc împreună Sântana, care din anul 2003, în urma unui referendum, a fost declarată oraş. Actuala localitate Sântana provine din aşezarea mai veche Komloş, care e amintită prima dată în listele de zeciuială papală din anul 1334, când, împreună cu alte sate aparţinea arhidiaconatului catolic de la Pâncota, iar după 1561 aparţinea administrativ de cetatea Ineu. În anul 1567 întreg comitatul Zarandului, de care aparţinea şi Comlăuşul, cade sub stăpânirea turcilor. în urma războaielor se constată o decădere economică a comitatului Zărand şi respectiv a Comlăuşului care, după 1645, este menţionat ca pustă (cătun). Întreg teritoriul oraşului se leagă de un element foarte important – Câmpia Tisei. Condiţia naturală unică de relief, structură geologică, climă şi sol, creează premise favorabile pentru plantele de stepă. Relieful oferă posibilităţi prielnice agriculturii, ceea ce a dus în trecut la câştigarea celor mai însemnate titluri în probleme de agricultură, şi putem aminti în mod special fostele Cooperative Agricole din Sântana, care i-au adus mare renume în întreaga ţară. Prin aşezarea sa, oraşul Sântana e supus influenţelor umede, vestice, oceanice şi a maselor de aer umezite sudice. Acest climat fereşte această zonă de secetele îndelungate şi periculoase ce se produc în alte părţi ale ţării şi împreună cu solurile ajută aceste localităţi la practicarea celor mai importante culturi agricole. Sub raport hidrografic regiunea Sântanei e absolut lipsită de ape curgătoare. Faţă de centrul de judeţ, municipiul Arad, Sântana se află la o distanţă de 21 km. Comlăuşul a existat înaintea Sântanei propriu-zise, fapt pentru care Komloşul – de unde astăzi Comlăuş – era numit în vechime, dar şi astăzi, Sântana II sau Sfânta Ana Veche. În sprijinul afirmaţiei de mai sus venim cu manuscrisul lui Fabian Gabor, din anul 1835, citat de profesorul Trifa Romeo Popescu în lucrarea sa intitulată ,,Monografia comunei Sântana”, unde se arată că ,, …comuna actuală Sântana provine din aşezarea mai veche Comlăuş (Komloş)”, care în documentele istorice apare deja prin secolul al XlV-lea şi din comuna Sântana propriu-zisă, care a luat naştere în secolul al XVIII-lea prin colonizarea ţăranilor germani în aceste părţi.

ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Actuala biserică cu hramul ,,Inălţarea Domnului” este ridicată pe vatra altei biserici mai vechi, care în 1903 la 7/20 aprilie a suferit mari stricăciuni în urma unui incendiu. Credincioşii, aveau de ales: ori să repare biserica veche, ori să o demoleze şi să construiască una nouă. Până la urmă s-au hotărât să construiască una nouă, întrucât stricăciunile erau prea mari, iar biserica era prea mică. Şi astfel, în 1904 începe construirea bisericii actuale. In curtea bisericii se găsesc două cruci de mormânt una de la 1876, iar alta de la 1880. Zidul împrejmuitor al actualei biserici, precum şi cele două cruci, sunt vestigii ale trecutului acestor vetre. Actuala biserică este construită pe cheltuiala oamenilor din Comlăuş, prin antreprenorul loan Gyukics din Lipova. Contractul dintre parohie şi Gyukics a fost aprobat de Episcopia Aradului, prin actul numărul 3225 din 1904. La zidirea ei au luat parte zidari din sat, între care Musca Mitru, zis Păşcău, meşter renumit pe atunci în Comlăuş şi în jur. Lucrarea a fost terminată în 1905 şi în acelaşi an a fost sfinţită de episcopul loan Ignatie Papp, a doua zi de Crăciun. Cu ocazia sfinţirii acestei biserici s-a ridicat crucea de piatră din faţa bisericii pe cheltuiala credinciosului Musca Mitru, tatăl lui Vasile şi loan Musca.[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢIE] Edificiul bisericii are forma de corabie, cu lungimea de 35 m, 10 m lăţimea şi 30 m înălţimea. Biserica din Comlăuş are zidurile alcătuite din cărămidă, având stilul baroc şi acoperită cu ţiglă mică tip ,,solz”, având un aspect monumental, cu faţade înalte, solide şi bine proporţionate. Biserica a fost dotată cu un iconostas cumpărat de la catedrala veche din Arad în 1865, ulterior fiind înlocuit cu altul executat în atelierele Patriarhiei Române, în anul 1984, la mănăstirea Plumbuita.[PICTURA] In anul 1937, biserica a fost pictată în tempera de către Iulian Toader din Arad, pe vremea preotului Gheorghe Mihu. Fiind dornici ca Biserica să fie înzestrată cu o pictură nouă, în anul 1981, credincioşii au început lucrările pregătitoare şi care în anul 1983 au fost terminate, pictor fiind Constantin Popescul de la Rădăuţi. Tehnica folosită: frescă.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deţine obiecte de valoare. [ŞIRUL PREOŢILOR] Ioan Popovici (1880), Constantin Popovici (în 1892 a făcut parte din delegaţia condusă de Ion Raţiu la Viena la regele Francisc Iosif I), Virgil Mihulin (1903-1919), Mihai Leucuţia (1905), Dumitru Popa (1912-1920), Zenovie Brădean (1921-1933), Ioan Stana (1922-1937), Gheorghe Mihu (1934-1953), Gheorghe Laza (1943-1953), Petru Sălăgean (1954-1959), Miron Bălan (1959-1993), Iosif Stoica (1959-1962), Aurel Moise (1966-1977) Nicolae Porcolean (1978-2015), Nicolae Rădulescu (2000-2014), Vand Ioan (2015-prezent).[CÂNTĂREŢI ŞI EPITROPI DE SEAMĂ]

CIMITIRUL . Parohia deține un cimitir parohial constituit pe terenul donat de credincioşi (aprox. 3 ha), fiind intabulat pe parohie în anul 1906.

ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT În trecut nu au fost menţionate activităţi culturale remarcabile, dar preoţii înaintaşi au sprijinit formarea tinerilor în şcolile teologice, aceştia participând la diverse întruniri şi la serbările ocazionale (Paşti, Crăciun), unde s-au desfăşurat şi acţiuni filantropice.

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI Actualmente se întreprind activități de ajutorare a celor mai nevoiași, prin colecte individuale de la credincioşi.

DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI. [HRAM„Înălţarea Domnului”], [ADRESA], [OFICIUL PAROHIAL] Sântana, str. 1 Decembrie, nr. 33, jud. Arad, tel. 0257462228.

BIBLIOGRAFIE: Ciuhandu Gheorghe – ,,Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Arad”, 1940;Arad. Monografie, Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1979;,,Aradul – prezenţă permanentă în istoria patriei”, Arad, 1978;Suciu Coriolan – Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, 1986;Popeangă Vasile – ,,Un secol de activitate şcolară în părţile Aradului, 1721-1821”, Arad, 1974;Porcolean Nicolae – Monografia parohiei ortodoxe române Comlăuş, 1982;Sinescu Victoria – ,,Geografia populaţiei şi a forţei de muncă din cadrul comunei Sântana” (lucrare ştiinţifico-metodică pentru obţinerea gradului didactic I), 1986; Trifa Romeo Popescu – ,,Monografia comunei Sântana”, Arad, 1978.