Arhive din categoria: Știri

Spiritualitate şi tradiţie strămoşească – misiunea copiilor din Şiria în parohia Chesinţ

Duminică 29 iulie 2012, credincioşii parohiei Chesinţ, protopopiatul Lipova au trăit alături de preotul paroh Aurelian Popa momente de înălţare duhovnicească, prilejuite de prezenţa Corului de copii “Arhanghelii” al Bisericii Ortodoxe din Şiria, coordonaţi de către doamna preoteasă Angela Botezatu şi preotul Iulian Dimitrie Botezatu, alături le-a stat mai mulţi părinţi ai copiilor.

Copiii înveşmântaţi în straie de sărbătoare specifice meleagurilor şiriene au trezit în sufletul credincioşilor prezenţi în sfântul locaş un sentiment profound de adâncă emoţie exprimat de legătura deosebită dintre spiritualitate şi tradiţia strămoşească. Noi ştim că Biserica este aceea care a avut o contribuţie definitorie în păstrarea uninităţii şi identităţii poporului român într-un climat adesea perturbat de tensiunile, care au avut loc de-a lungul istoriei. Astăzi este imperios necesar să ne întoarcem la valorile promovate de înaintaşi noştri să credem în unitate şi să fim mândri că suntem români şi că facem parte dim marea familie a ortodocşilor.

Copii au cântat împreună cu îngerii imnele liturgice pentru ca mila Bunului dumnezeu să se reverse peste cei prezenţi.Preotul Iulian Botezatu a rostit cuvântul de învăţătură la duminica a VIII-a după Rusalii (a Înmulţirii pâinilor) unde a făcut referiri la misiunea apostolatului social, datorie care trebuie implintă de fiecare credincios în parte. Bucuria credicioşilor a continuat şi după încheierea Sfintei Liturghii pentru că au asculta un buchet de pricesne oferite de corul de copii.

Părintele Aurelian Popa a mulţumit copiilor pentru răspunsurile oferite la sfânat Liturghie şi a rugat pe Bunul Dumnezeu să le călăuzaescă paşi şi să-i întărească în credinţa ortodoxă.

La final copii împreună cu cei care i-au insoţit au fost invitaţi la o agapă pregătită cu multă dragoste de către părintele paroh Aurelian Popa.

ZIUA DRAPELULUI, SĂRBĂTORITĂ LA ARAD

Sărbătorirea zilei Drapelului României în municipiul Arad, , a început la Catedrala Arhiepiscopală cu hramul Sfânta Treime ,prin slujba de sfinţire a Drapelului,pregătit din ajunul zilei şi găzduit de Catedrala.

Slujba de sfinţire a drapelului României, a fost oficiată de către IPS. Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al  Aradului, înconjurat de un sobor de preoţi. La slujba de sfinţire au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, comandantul Centrului militar Judeţean Arad, un pluton de militari din Garnizoana  Arad şi credincioşii participanţi la slujba de dimineaţă din Catedrală. La sfârşitul slujbei, IPS Sa a rostit o  alocuţiune arătând simbolistica culorilor drapelului României şi datoria de constiinţă a fiecărui fiu al naţiunii române de a-l cinsti, după cuviinţă. Potrivit ceremonialului de sfinţire a drapelului României, IPS Sa a înmânat drapelul sfinţit, subprefectului Judeţului Arad iar acesta Comandantului Gărzii Port Drapel, spre a fi înălţat pe catarg.

Într-o procesiune, Drapelul sfinţit a fost dus din Catedrala Archiepiscopală în faţa Palatului administrativ al Jud. Arad, unde a fost aşteptat de reprezentanţii autorităţilor locale, reprezentanţii Garnizoanei militare Arad şi un număr impresionant de cetăţeni ai municipiului Arad. Dpă rugăciunea de binecuvântare a ridicării drapelului, rostită de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop, drapelul a fost ridicat pe catarg în timpul intonării Imnului naţional de către fanfara Centrului Militar Arad. Festivitatea s-a încheiat cu defilarea militară.

 

Popas la crucea Sfântului Visarion Sarai

Lipova, oraşul care ,,respiră istorie”, este punctul turistic ce an de an atrage turişti din toate colţurile lumii. Aflat pe malul stâng al Mureşului, acesta îngemănează trei unităţi geomorfologice : Munţii Zărandului, Podişul Lipovei şi Câmpia Panoniei, făcând ca împrejurimile să reprezinte  o complexitate fizico-geografice cum puţine localităţi din ţară o au.

Unul din punctele centrale de atracţie ale acestor meleaguri bănăţene este biserica mănăstirească şi fostă catedrală episcopală ortodoxă din Lipova, despre a cărei existenţă se aminteşte de pe vremea lui Ludovic cel Mare (1342-1382), ctitorie atribuită de tradiţia locală cnejilor români de pe Mureş, cu ajutorul lui Basarab I ,,Întemeietorul” imediat după anul 1330. Aici există un muzeu în care pot fi văzute obiecte vechi de cult, carte veche (sec. XV, XVII, XVIII), icoane pe lemn, potire, cruci, candele brâncoveneşti lucrate în argint.

De asemeni în biserică putem vedea un anvon suspendat , stema istorică a Ţării Româneşti, pomelnicul eroilor din cele două Războaie Mondiale, o pictură exterioară de Nedelcu Popovici -1732-, reprezentând pe ,,Avram, Isac şi Iacob”, ,,Acoperământul Maicii Domnului”,  şi ,,Judecata de apoi”.

Momentul istoric central care a marcat viaţa spirituală pe aceste meleaguri lipovane este  reperat în secolul XVIII prin prezenţa aici a călugărului Visarion Sarai. Mişcarea românească de la 1744 din Transilvania şi din Banat, dezlănţuită de propovăduirea Călugărului Visarion, apare în perspectiva istoriei ca parte a luptei de secole duse de popor pentru libertate naţională şi religioasă, pentru dreptate şi omenie. Cuvântul său simplu, spus cu suflet deschis, e scânteia care răscoleşte adânc conştiinţa maselor şi zădărniceşte în câteva săptămâni înfăptuirile unei jumătăţi de veac de asupriri.

Protopopul Nicolae Stoica a consemnat spusele martorilor şi ale tatălui său, privind călătoria :„norod din Mehadia, Ruşava (Orşova) şi din sate a-l vedea şi a-i blagoslovi au alergat, pi la Timişoara păn la Lipova l-au petrecut ca pre un sfânt… prin Vinga la Pacraţi pustă, 3000 de ţărani cu coasăle a cosi veniţi, tot ciopoară nainte alergând, coasăle lepădând, nainte îngenunchea, să închina, îi blagoslovea, mânile îi săruta şi iar fuga cu coasăle nainte alerga, păn la Lipova”.

Alegerea acestui centru românesc cu străvechi tradiţii ortodoxe, cu meseriaşi vestiţi şi cu o viaţă comercială intensă, a fost bine gândită. Spre el au gravitat până târziu părţile arădene, bănăţene şi bihorene, atunci supuse presiunilor pentru uniaţie. Pe o colină  la marginea oraşului, Visarion ridică o cruce de lemn care se păstrează şi astăzi în una din absidele exterioare ale bisericii istorice din Lipova. Lângă cruce a apărut un izvor, rămas în amintirea localnicilor cu denumirea „Izvorul Sfântului” . Aici la cruce Visarion în cuvinte scurte dar pătrunzătoare a îndrumat creştinii spre a se feri de rătăcirile iezuiţilor care căutau să strice credinţă strămoşească.

În prima jumătate a lunii martie 1744 Visarion a plecat din Lipova spre Dobra, jud. Hunedoara,  dar pelerinii vor continua încă mult timp să-şi găsească lângă crucea înălţată de acesta,  liniştea şi încrederea în mai bine. Această cruce a rămas un simbol al vrerilor de dreptate şi de libertate, producând la vremea respectivă îngrijorarea conducerii administrative din Timişoara care a ordonat atunci oficiului districtual din Lipova să distrugă toate construcţiile ridicate în apropierea crucii pentru adăpostirea pelerinilor, spre a evita tumultul, dar să lase neatinsă crucea.

De atuni şi până astăzi crucea Sfântului Visarion Sarai, adusă în curtea Bisericii din Lipova,  dă mărturie peste veacuri că aici credinţa autentică primită prin ,,trimişii” lui Dumnezeu pe pământ este păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie, având exemplu pilduitor pe Sfântul Visarion, cel care s-a jertfit pentru păstrarea credinţei strămoşeşti.

 

Hram la mănăstirea Feredeu

Situată în podgoria Aradului, mănăstirea Feredeu din protopopiatul Lipova, purtând hramul Sfântului prooroc Ilie, a primit, ca în fiecare an, vizita Întâistătătorului Arhiepiscopiei Aradului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei. Înconjurat de un ales sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, chiriarhul a oficiat Sfânta Liturghie în prezenţa unui număr mare de pelerini, veniţi din împrejurimi sau mai de departe, a autorităţilor locale şi a reprezentanţilor unor culte religioase.

La timpul cuvenit, în cuvântul de învăţătură rostit, sub genericul ,,omul lui Dumnezeu”, potrivit recunoaşterii contemporanilor în cuvinte redate de însăşi Sfânta Scriptură (III Regi 17,24), Înalt Preasfinţia Sa a făcut referire la marea lucrare a proorocilor Vechiului Testament, de veghere asupra credinţei adevărate şi dreptăţii în lume, de asemeni asupra trebuinţelor poporului în vremuri de strâmtorare sau neajunsuri. ,,Viaţa sfântului prooroc prăznuit arată vrednicia acestuia, în sensul menţionat, pentru care a şi fost încununat cu înălţarea minunată la cer. Imnul principal al zilei, între altele, îl numeşte ,,temeiul  proorocilor şi al doilea mergător al venirii lui Hristos” şi ca pe unul ce ,, bolile goneşte şi pe cei leproşi curăţeşte…şi celor ce îl cinstesc le izvorăşte tămăduiri”. Apostolul zilei (Iacob 5) este citit şi la Taina Sf. Maslu, căreia îi este închinat întregul an în Biserica noastră, iar Evanghelia (Luca 4) aminteşte zicerea: ,,doctore, vindecă-te pe tine însuţi !”, cu privire şi la virtuţile profetului Ilie şi ale lui Elisei, ucenicul său, vindecători trupeşti şi sufleteşti ai celor din vremea lor, bucurându- se, pentru mijlocirile lor, chiar de un cult popular. De aceea multe biserici şi mănăstiri sunt închinate Sf. Ilie, între care în eparhia Aradului, Feredeul, în Arhiepiscopia Timişoarei, Izvorul Miron- Româneşti şi mănăstirea de la Dobreşti, ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi Izvorul de la Vasiova, în episcopia Caransebeşului ”, a  arătat ÎPS Timotei.

În încheierea praznicului, Prea Cuviosul Arhimandrit Ilarion, stareţul sfintei mănăstiri, a mulţumit ierarhului pentru participare şi pentru întreaga purtare de grijă arătată cu consecvenţă soborului şi nevoilor mănăstirii, de asemenea, clericilor prezenţi, pelerinilor care cercetează acest binecuvântat aşezământ monahal.

 

LUCRĂRILE CONSILIULUI EPARHIAL AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI

La mănăstirea ,,Sfântul Simeon Stâlpnicul” Arad- Gai s-au desfăşurat marţi, 18 iulie, lucrările Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Aradului şi ale Permanenţei Consiliului Eparhial, la care au fost invitaţi şi Preacucernicii părinţi protopopi. Lucrările au fost urmate de întrunirea reprezentanţilor Casei de Ajutor Reciproc a Clerului şi de Sinaxa stareţilor aşezămintelor monahale din eparhie.

Şedinţa consiliului Eparhial

Întrunit în şedinţă ordinară, Consiliul Eparhial a fost prezidat de către Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului,  şi a avut pe ordinea de zi analiza şi soluţionarea problemelor curente ale eparhiei în sectoarele administrativ- bisericesc, cultural, social şi economic-financiar, care intră în competenţa acestui organism. În cadrul lucrărilor au fost prezentate şi prelucrate hotărâri recente ale Sfântului Sinod, în mod special cele cu privire la disciplina financiar – contabilă şi administrativ patrimonială, precum şi cele privitoare la coresponsabilitatea clerului şi organismelor parohiale în corecta desfăşurare a actului financiar-contabil la parohii, fiind stabilite  măsurile care trebuie luate pentru aplicarea lor.

Întrunirea membrilor Casei de ajutor reciproc a Clerului

În continuarea şedinţei Consiliului Eparhial s-a desfăşurat întrunirea anuală a reprezentanţilor membrilor Adunării Generale a Casei de Ajutor Reciproc a Clerului şi Salariaţilor Bisericeşti, care îşi desfăşoară activitatea ca instituţie anexă a Centrului Eparhial şi în conformitate cu propriul Regulament de organizare şi funcţionare. În cadrul acestei întâlniri a fost prezentat Raportul general asupra activităţii desfăşurate în anul 2011, luându-se act de modul pozitiv în care această instituţie anexă a Arhiepiscopiei a încheiat anul precedent. Au fost stabilite coordonatele unei mai bune funcţionării, care să conducă spre o realitate transparentă. La lucrări au participat şi reprezentanţi ai clerului din cadrul  Episcopiei Devei şi Hunedoarei, membri în această instituţie.

Lansare de carte

În încheierea primei părţi a consfătuirilor de la Mănăstirea Gai, în prezenţa membrilor Consiliului şi Permanenţei, a reprezentanţilor CAR şi a stareţilor  aşezămintelor monahale, cu participarea autoarei, Înalt preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a prezentat cartea ”Cărările speranţei. Destine ale rezistenţei anticomuniste din Banat”, vol. XI, a profesoarei Ileana Silveanu, lucrare editată şi tiparită la Editura ,,Eurostampa” din Timisoara. Cartea, prefaţată de către Înalt Preasfinţitul Nicolae, Mitropolitul Banatului, evidenţiază momente importante din lupta rezistenţei anticomuniste din Banat, eroismul cu care oamenii acestor locuri s-au opus dictaturii totalitare, pentru păstrarea identităţii de români binecredincioşi.. De asemenea, sunt prezentate torturile crunte la care erau supusi acesti oameni si familile lor, unele petrecute la Arad, precum şi sentinţele de condamnare la moarte sau închisoare pe viaţă descoperite de autoare în arhive şi scoase la lumină. În prezentare Înalt preasfinţitul Timotei a arătat că acest volum, cât şi celelalte tiparite până acum, în care sunt surprinse şi momente ale încercărilor şi patimirii prin care a trecut Biserica, slujitorii ei şi poporul credincios, se constituie în îndemnuri la neuitare cu nădejdea că acele vremuri nu se vor mai repeat niciodată. Profesoara Ileana Silveanu, în prezentarea acestor volume şi, în special a celui recent, a spus: ,,am prezentat date şi, mai ales, fapte despre oameni, pe care nu i-am cunoscut niciodată, dar mi-au venit dragi pentru fermitatea lor, pentru demnitatea cu care şi-au primit destinul, pentru curajul de a se avânta într-o luptă inegală, dornici să îndeplinească un ideal nepreţuit. I-am prezentat cu mari emoţii pe fiecare dintre ei, aşa cum au fost surprinşi în paginile dosarelor alcătuite în anchetele de la securitate, pentru a fi trimişi în faţa instanţelor de judecată, bătuţi, schingiuiţi. Între aceştia, rude apropiate ale Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Timotei”. Lansarea cărţii s-a incheiat cu felicitarea autoarei de către chiriarh şi cei prezenţi.

Sinaxa stareţilor

În acelaşi loc, îÎnn după-amiaza zilei, s-au desfăşurat lucrările Sinaxei stareţilor aşezămintelor monahale din cuprinsul eparhiei Aradului la care au luat parte şi membrii Permanenţei şi Consiliului Eparhial, părinţii protopopi. Lucrările au fost prezidate de către Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei. După alocuţiunea de deschidere, în care a fost subliniată importanţa acestei întruniri, au fost abordate probleme de interes bisericesc, misionar, cultural şi filantropic privind viaţa aşezămintelor monahale din cuprinsul eparhiei, fiind prezentate aspecte concrete ale vieţii obştilor monahale, lucrări de construcţii, de restaurare, activităţi culturale, liturgice, desfăşurate de la întâlnirea precedentă, până în prezent.

ITINERAR CHIRIARHAL ARĂDEAN ÎN DUMINICA A VI-A DUPĂ RUSALII

Duminica a VI-a după Rusalii şi totodată a pomenirii Sfinţilor Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic, se înscrie în eparhia arădeană ca una bogată în evenimente bisericeşti locale, la care a luat parte Arhiepiscopul Aradului, Înalt Preasfinţitul Timotei, distinse personalităţi ale vieţii bisericeşti şi laice, preoţi şi enoriaşi ai comunităţilor respective.

Sfinţirea noii biserici din parohia Curtici

Oraş de frontieră şi poartă feroviară de vest a ţării, parohia Curtici din protopopiatul Arad încununează în această zi o pagină de referinţă din istoria sa: finalizarea lucrărilor de construcţie a noii biserici începute după anul 1989, ce poartă hramul ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Construcţie monumentală, de proporţiile unei catedrale, biserica din Curtici va împlini de acum, în mod optim,  nevoile spirituale ale comunităţii. Este edificată, pănă în această etapă, din contribuţia credincioşilor parohiei şi a altor donatori, sub îndrumarea celor trei preoţi deservenţi şi cu sprijinul major al domnului Dumitru Musca, director general al Combinatului Agro Industrial Curtici, al Guvernului României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, al Consiliului Judeţean Arad şi al Consiliului  Local Curtici.

La slujba de sfinţire şi la Sfânta Liturghie din soborul având în frunte pe Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei, au făcut parte preoţii deservenţi ai parohiei: Gheorghe Bozian, Ilie Nădăban şi Gheorghe Moţ precum şi ieromonahi, preoţi şi diaconi, fii ai parohiei sau din parohiile învecinate, înconjuraţi de o mulţime mare de credincioşi.

În cuvântul de învăţătură rostit după chinonic, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a făcut referire  la pericopa Apostolului zilei (Romani 12) ce arată că fiecare om are darul său de la Dumnezeu şi la cea a Evangheliei(Matei 9) din care reiese că fiecare are un rost în locul său, în casa sa, înţelesul casei fiind multiplu. Pe slăbănogul vindecat trupeşte şi sufleteşte, Mântuitorul îl trimite la casa sa să-şi împlinească datoriile faţă de aceasta, ori, acum, pentru o viaţă înnoită, casa înseamnă nu doar adăpostul material ci şi cel spiritual al unei familii ce contribuie la viaţa obştească şi a întregii lumi. Referindu-se la evenimentul local pe care preoţii şi credincioşii parohiei îl trăiesc, chiriarhul a spus: ,,Sfinţirea noii biserici, după cercetarea istoriei celei mai vechi, din localitate, arată modul în care biserica este casa lui Dumnezeu, în care noi ne regăsim sub toate aspectele vieţii spirituale şi materiale.

Oaspete ales, la Catedrala Sfânta Treime din Arad

În trecere prin municipiul Arad de la eparhia pe care o arhipăstoreşte, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Serafim, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a poposit la catedrala arhiepiscopală unde, cu binecuvântarea Înalr Preasfinţitului Arhiepiscop Timotei, a oficiat Sfânta Liturhie, înconjurat de soborul preoţilor şi diaconilor catedralei, în prezenţa unui mare număr de credincioşi. În cuvântul de învăţătură împărtăşit credincioşilor, Înalt Preasfinţia Sa a evidenţiat importanţa învăţăturii autentice a Bisericii, consfinţită de către Sfinţii Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic, insistând asupra necesităţii aplicării dogmei hristologice privitoare la Persoana Mântuitorului la viaţa creştină, la trăirea intensă a fenomenului creştin, cu îndemnul ca fiecare creştin să nu se limiteze doar la cunoaşterea acestor adevăruri, la teoretizări asupra lor, ci să le transpună în practică.

Punerea pietrei de temelie la biserica parohiei Arad- Grădişte II

În după amiaza zilei, dând curs invitaţiei preotului paroh Viorel Roja şi credincioşilor, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a descins în parohia Arad- Grădişte II, unde a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie la noua biserică ce se va construi aici, purtând hramul Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Împreună cu arhiepiscopul Aradului a paricipat la acest moment din viaţa parohiei şi Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, înconjuraţi de un ales sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene şi a parohienilor.

În cuvântul adresat celor prezenţi, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a arătat că momentul sfinţirii temeliei noii biserici se înscrie în cronica parohiei ca unul firesc, ţinând seamă şi de datele importante ale eparhiei şi judeţului, în mod deosebit ale municipiului. ,, Referirea la ceea ce slujba sfinţirii însăşi edifică pe participanţi arată că, potrivit izvoarelor Revelaţiei Divine, un loc sfânt este acela în care obştea şi fiecare membru al ei îşi găseşte casa adevărată, în casa lui Dumnezeu, adică în care toţi trebuie să dobândească cele de folos, atât vieţii obişnuite cât şi celei duhovniceşti”.

La rândul său, Înalt preasfinţitul Mitropolit Serafim, în cuvântul rostit a arătat că piatra de temelie a vieţii noastre este Hristos – „Piatra din capul unghiului” – fără de Care nu puten face nimic şi nimic nu este durabil. Înalt Preasfinţia Sa a făcut referire şi la realităţile Bisericii Ortodoxe Române din diaspora, accentuând faptul că, într-o lume tot mai desacralizată, încă se mai construiesc biserici, biserica fiind locul unde credinciosul îşi poate lucra mântuirea, unde se poate împărtăşi cu Sfintele Taine. Îndemnul ÎPS Sale a fost să fim statornici în credinţă, nu doar cu numele, ci să trăim după poruncile lui Hristos, să trăim o viaţă împreună cu Hristos.

Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a mulţumit tuturor celor care au prilejuit momentul şi, în mod deosebit, Înalt Preasfinţitului Mitropolit Serafim, având în vedere legăturile cultivate de multă vreme cu eparhia Aradului şi pentru întărirea legăturilor între românii din ţară cu cei din celelalte ţări europene.

 

 

Rezultate meritorii pentru seminariştii arădeni la bacalaureat

Absolvenţii clasei a XII-a de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Arad au avut la examenul de bacalaureat din această vară un procent ridicat de promovabilitate.

Primele rezultate la bacalaureatul 2012 au fost afişate, atât la centrele de examinare, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei, încă de duminică, 8 iulie. Apoi, pe 9 iulie, elevii nemulţumiţi de nota de la examen au putut depune contestaţii. Profesorii au reexaminat lucrările de la bacalaureat 2012 între 10 şi 12 iulie, apoi au fost publicate rezultatele finale. În judeţulArad, procentul de promovabilitate la  examenul de bacalaureat 2012 a fost de 39,07% dintre elevii înscriși, puţin peste procentul din 2011care a fost de 36,43%.

Elevii absolvenți ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox Arad înscrişi la acest examen au promovat bacalaureatul 2012 într-un procent de 80%, surclasând media judeţeană şi naţională a promovabilităţii bacalaureatului.

„Acest procent exprimă faptul că seminarul nostru asigură condiţii deosebite pentru desfăşurarea unui proces instructiv-educativ eficient, având cadre didactice devotate  și bine pregătite care au ca principal obiectiv viitorul moral şi vocațional al elevului seminarist. Toate aceste realizări le obţinem sub permanenta grijă şi binecuvântare a Înaltpreasfinţitului Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, care, pe lângă multiplele activițăți eparhiale are în permanentă atenție bunul mers al seminarului nostru” ne-a mărturisit părintele Pompiliu Gavra, directorul școlii. Majoritatea absolvenților își vor continua studiile teologice, înscriindu-se la concursul de admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad.

 

Ultima actualizare (Sâmbătă, 21 Iulie 2012 14:14)

SFANTĂ LITURGHIE ARHIEREASCĂ ÎN PAROHIA COVĂSÎNŢ

În Duminica a V-a după Rusalii credincioşii parohiei Covăsînţ, protopopiatul Lipova, au trăit momente de înălţare sufletească. În biserica parohială cu hramul Pogorîrea Sfântului Duh a fost oficiată Sfânta Liturghie de un ales sobor de ierarhi, ieromonahi, preoţi şi diaconi. Prezenţa tuturor se motivează cu organizarea de către parohie, în parteneriat cu alte instituţii- între care Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Aradului- a celei de a treia ediţii a Festivalului Românilor de Pretutindeni.

Înalt Preasfinţitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului a coliturghisit alături de Preafericitul Părinte Mitropolit Kristoph al Cehiei şi Slovaciei şi de Preasfinţitul Părinte Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Din sobor au făcut parte: părintele Ioan Armaşi, consilier patriarhal, secretarul Sectorului Comunităţi Externe din cadrul Administraţiei Patriarhale, Părintele Bojan Alexandrovič,Timoc, Preacuviosul Arhimandrit Ilarion Tăucean, exarhul mănăstirilor din eparhia Aradului, Preacuviosul arhimandrit Iustinian Tibil, părintele Crinel Onea, protopopul Lipovei, părintele  Mihai Octavian Blaj, parohul locului, alţi preoţi şi diaconi.

Înalt Preasfinţitul Timotei a rostit în cadrul Sfintei Liturghii cuvântul de învăţătură. Tema aleasă pentru însemnătatea locală a zilei se leagă de citirile sfinte ale Duminicii a V-a după Rusalii şi anume pericopa evanghelică (Matei 8) a vindecării celor doi demonizaţi din Gadara şi cea a apostolului (Romani 10), despre dreptatea şi bunătatea lui Dumnezeu care, în mila Sa faţă de oameni a tămăduit pe cei stăpâniţi de puterea răului, iar în virtutea dreptăţii dumnezeieşti a îngăduit ca obştea cetăţii – care, într-un fel, a contribuit la suferinţa celor de acum vindecaţi,  pe de o parte prin nepăsarea faţă de aproapele, iar pe de alta prin încălcarea legii, practicând creşterea de animale, după Legea Veche, necurate – să suporte plata acestor scăderi, arătând totodată valoarea vieţii adevărate, mai presus de cele trecătoare şi doar în aparenţă de folos. A arătat că Apostolul face apoi să se înţeleagă că omul care practică dreptatea va trăi prin ea, mai ales prin virtutea ce vine din credinţa în Iisus Hristos, adică nu din faptele cerute de Lege ci din bunătatea sufletească ce călăuzeşte spre mântuire. ,,Potrivit învăţăturii Bisericii, nu există două principii ale  călăuzirii noastre spirituale, binele şi răul, ci unul singur, cel dintâi, cel de-al doilea reprezentând absenţa celui dintâi, sau încercarea voinţei libere a omului de a se îndepărta de el. Fără a adânci cugetarea despre acestea, ca şi creştini, urmăm voinţei lui Dumnezeu care ne duce numai spre bine şi cu dreptate. De aceea îndreptăţirea celor dinainte de Mântuitorul îşi găseşte corespondenţa în lucrarea Acestuia. Biserica întemeiată la Cincizecime învaţă  în fiecare dintre duminicile trecute despre modul în care se duce  lupta împotriva răului, bolilor trupeşti şi sufleteşti, a nedreptăţilor, prin lucrarea îndreptării şi mântuirii. Poporul nostru a purtat această luptă iar astăzi îl vedem bine statornicit pe calea mântuirii, dovedind în lumea înreagă că duce numele bun al ţării, ştiind că o virtute proprie a noastră este virtutea omeniei. Aceasta înseamnă tocmai puterea de luptă împotriva răului şi a ceea ce el reprezintă. Trebuie mereu dovedită deci, în cadru mondial sau al unităţii continentului nostru, adevărata lucrare a binelui, oglindită în raporturile prieteneşti şi frăţeşti cu toţi oamenii şi neamurile. O mărturie deosebită astăzi o găsim aici, în cadrul Festivalului Românilor de Pretutindeni, iar prezenţa Prea Fericitului Kristoph, Arhiepiscop de Praga şi Mitropolit al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, precum şi participarea atâtor credincioşi şi cetăţeni, în frunte cu autorităţile centrale şi locale, reprezintă o subliniere a realităţii pe care o constatăm şi pentru care ne rugăm să aibă spor cu binecuvântare divină”, a spus Înalt Preasfinţia Sa. Chiriarhul a exprimat,  la finalul slujbei mulţumire specială pentru toţi cei prezenţi, oaspeţi şi gazde.

După amiază a avut loc parada portului popular, alaiul deplasându-se din faţa bisericii la Tabăra Ortodoxă de Păstrare şi Conservare a Tradiţiilor Româneşti, unde a debutat spectacolul. Pe scenă au evoluat românii din Timoc – Serbia Vidin – Bulgaria Gyula – Ungaria Cernăuţi şi Sighet – Ucraina, Chişinău – Republica Moldova, având loc şi debutul formaţiei de jocuri populare tradiţionale – Păstrătorii Tradiţiei, a Parohiei Ortodoxe Covăsânţ. Momente deosebite le-au creat interpreţii Marius Ciprian Pop şi Veta Biriş acompaniaţi de Orchestra Rapsozii Zarandului condusă de maestrul Petrică Paşca.

Restaurarea bisericii mănăstirii Hodoş-Bodrog

Milenara vatră monahală din Vestul ţării, Sfânta Mănăstire Hodoş-Bodrog, a constituit din totdeauna pentru spaţiul românesc un reper de neînlocuit, un bastion al credinţei ortodoxe şi al limbii româneşti, un act de identitate pentru românii din aceste părţi. Desigur că îndelungata existenţă a acestei mănăstiri presupune o istorie complexă, suprinsă în mică parte de către documentele vremii. Atestarea documentară a acestei aşezări monahale o identificăm la anul 1177 într-un act emis de cancelaria regelui ungar Bella al III-lea. Această atestare nu face decât să întărească convingerea că începuturile vieţii monahale în acest aşezământ sunt mult mai vechi, cel puţin cu un secol în urmă. Mănăstirea îşi datorează existenţa, Maicii Domnului. În jurul icoanei sale descoperită în chip miraculos, se organizează prima obşte monahală. La început biserica mănăstirii este construită din lemn, mai apoi în jurul anului 1370 se construieşte o biserică din piatră care dăinuie până astăzi.

Biserica aceasta la care ne referim în articolul nostru, este construită în plan triconc, plan care se prezintă sub însumarea unor particularităţi, ceea ce demonstrează o evoluţie a lui, raportat la edificiile ecleziale de factură bizantină. Nu vom insista la descrierea în amănunt a planului, decât ne vom opri asupra unei notificări, şi anume că, de la construirea bisericii monumentul nu a suferit schimbări sau modificări semnificative pe parcursul lucrărilor de consolidare realizate de-a lungul secolelor.

Pictura interioară se prezintă, în funcţie de execuţia ei, în trei părţi, pictate la ani diferiţi: altarul şi naosul, pronaosul şi pridvorul închis. De fapt restaurarea acestei picturi face obiectul articolului nostru. Restaurarea picturii s-a realizat între anii 2009-2011 din iniţiativa stareţului acestei mănăstiri, precuviosul părinte arhimandrit Nestor Iovan, şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului părinte arhiepiscop dr. Timotei Seviciu, întâistătătorul eparhiei Aradului. Execuţia amplelor lucrări de restaurare s-a realizat de către restauratorii Marius Oprea şi Adriana Scărlătescu. Nu intrăm în detaliile descrierii programului iconografic, nici într-un excurs istoric al restaurărilor anterioare, însa ne vom opri asupra unor aspecte tehnice a acestei intervenţii de conservare-restaurare.

Înainte de prezentarea acestor aspecte tehnice ne vom opri asupra modului de execuţie a picturii. Pictorul a recurs la o modalitate inedită în realizarea tehnologică a frescei vechi, excluzând folosirea stratului de arriccio (amestec de var cu nisip). Acesta a aplicat două straturi de intonaco (var şi câlţi), primul direct pe stratul suport (zid), iar al doilea după uscarea stratului anterior. Aderenţa straturilor de intonaco şi a stratului suport este una de excepţie, practic, pe parcursul întregii suprafeţe pictate nefiind identificată nici o zonă care să prezinte desprinderi între straturi şi care ar fi necesitat consolidări. Straturile de frescă prezintă o grosime cuprinsă între 2-7 cm în funcţie de textura zidului.

Revenind la aspecte tehnice puse în aplicare de restauratori, vom menţiona procedeul de îndepărtare prin modalităţi fizico-chimice a depunerilor aderente şi neaderente. Fisurile au fost integrate structural (chituite), consolidate cu o răşină acrilică, apoi integrate cromatic în tehnica trattgeggio. Restauratorii au concluzionat că ar fi de preferat a se păstra integrarea structurală a lacunelor, deoarece un mortar vechi este mult mai stabil, din punct de vedere fizico-chimic, decât unul nou aplicat, însă numai dacă acesta îndeplineşte anumite condiţii de aderenţă şi rezistenţă. Ca metodă de prezentare finală a picturii murale s-a optat pentru limitarea intervenţiilor de integrare cromatică, ţinând însă cont şi de aspectul estetic al ansamblului operei de artă, fără a se aduce nici un aport personal.

Această ultimă restaurare este cea mai importantă dintre toate atât datorită complexităţii şi profesionalismului execuţiei cât şi descoperirilor făcute. S-au descoperit şi pus în valoare scene din pictura iniţială şi ceea ce este cel mai important, s-a descoperit anul execuţiei picturii si autorul ei. La nivelul decorului arhitectural de la baza turlei, în zona de nord-est a fost descoperită semnătura pictorului în zona superioară a bordurii. Textul este redactat în slavonă şi sună astfel: ,,În văleatul 7166 pictată Nikodim diacon’’. Anul 7166 corespunde anilor 1658-1659, ani în care credem că a fost pictat altarul şi naosul (prima secţiune a naosului). După opinia restauratorilor, acest scris este realizat chiar de către maestru, deoarece este executat cu pigmentul cu care este făcut desenul la nivelul turlei. După tradiţia iconografică desenul compoziţiei la realizarea unei picturi bizantine în frescă într-o biserică, este realizat exclusiv de către maestru, fiind cea mai dificilă etapă din pictura bisericească. Scrisul a fost realizat în frescă, fiind în totalitate original, fără adăugiri sau adaosuri. Pictura pronaosului a fost realizată între anii 1938-1943 iar cea a pridvorului acoperit între anii 2009-2010.

Revenind la inscripţia mai sus descrisă, putem afirma că este o descoperire epocală, deoarce aduce lămuriri cu privire la autorul picturii murale şi anii în care a fost pictată. Aceste aspecte nu au fost cunoscute până la acestă restaurare, foarte multe pesonalităţi încercând să dateze pictura, prezentând tot felul de ipoteze cu privire la originea şi naţionalitatea pictorului, şcoala de specializare a acestuia şi perioada în care a fost executată pictura.

Cu această descoperire, Mănăstirea Hodoş-Bodrog deţine cel mai extins ansamblu pictural din vestul ţării cu datare din perioada Evului Mediu, mai precis mijlocul sec. al XVII-lea, ceea ce confirmă încă odată calitatea ei de reper spiritual şi cultural al neamului nostru românesc.